Ziua Internațională a Alfabetizării, marcată în fiecare an pe 8 septembrie, readuce în atenție una dintre cele mai persistente probleme ale sistemului de educație din România: nivelul scăzut al competențelor de citire, scriere și înțelegere a informației.
Datele oficiale disponibile în 2026 arată că problema nu se limitează la analfabetismul propriu-zis. România se confruntă și cu un nivel ridicat de analfabetism funcțional, în timp ce competențele digitale de bază rămân printre cele mai slabe din Uniunea Europeană.
Aproape 135.000 de români nu știu să scrie și să citească
Potrivit datelor oficiale centralizate în această perioadă, aproape 135.000 de persoane, cu vârsta de peste 14 ani, nu știu nici să scrie, nici să citească.
Este forma cea mai severă a analfabetismului și reprezintă un obstacol major pentru integrarea socială și profesională într-o societate în care accesul la informație și la servicii depinde tot mai mult de capacitatea de a utiliza texte scrise.
Problema este însă mult mai amplă dacă este analizată și din perspectiva analfabetismului funcțional.
Peste jumătate dintre adolescenți, în dificultate la matematică
Cele mai recente evaluări internaționale indică o situație îngrijorătoare pentru elevii români de 15 ani. România a depășit pragul de 50% în ceea ce privește analfabetismul funcțional la matematică, în timp ce rezultatele la citire și înțelegerea textului se apropie, la rândul lor, de un nivel critic.
În cazul analfabetismului funcțional, problema nu este că o persoană nu poate citi un text. Dificultatea apare atunci când trebuie să înțeleagă informația, să o interpreteze și să o folosească pentru a rezolva o problemă concretă.
Cu alte cuvinte, un elev poate parcurge un text, dar poate întâmpina dificultăți atunci când trebuie să identifice ideea principală, să facă o deducție logică sau să aplice informațiile într-o situație de zi cu zi.
România, mult peste media europeană
Nivelul analfabetismului funcțional plasează România la o distanță considerabilă de media Uniunii Europene. Datele prezentate în rapoartele recente indică procente de peste două ori mai mari decât media europeană, estimată la aproximativ 20%.
Situația este cu atât mai problematică într-un context în care competențele de bază reprezintă fundamentul pentru continuarea studiilor, accesul la un loc de muncă și adaptarea la schimbările tehnologice.
Principalele probleme ale alfabetizării în România, în 2026
- Analfabetism absolut: peste 134.000 de persoane de peste 14 ani nu știu să scrie și să citească.
- Analfabetism funcțional: România înregistrează niveluri mult peste media Uniunii Europene, în special în rândul adolescenților.
- Competențe matematice scăzute: peste jumătate dintre tinerii de 15 ani se află sub nivelul necesar pentru utilizarea eficientă a matematicii în situații cotidiene.
- Competențe digitale: România continuă să se afle printre statele UE cu cele mai slabe niveluri ale competențelor digitale de bază, în ciuda investițiilor în dotarea școlilor.
UNESCO: sute de milioane de oameni nu au competențe de bază
Problema alfabetizării depășește însă granițele României. La nivel mondial, UNESCO estimează că 739 de milioane de tineri și adulți nu dețin competențe de bază de scris și citit.
Tema din acest an, „Alfabetizarea pentru oameni, planetă și prosperitate”, pune accent pe rolul alfabetizării în dezvoltarea individuală și economică, dar și în construirea unor societăți mai incluzive și mai sustenabile.
Pentru România, provocarea este dublă: reducerea analfabetismului propriu-zis și recuperarea decalajelor acumulate de copiii și adolescenții care trec prin sistemul de educație fără să dobândească suficiente competențe de bază.
Educația remedială, una dintre soluțiile pentru reducerea decalajelor
În acest context, programele de educație remedială derulate în școli au un rol important în recuperarea competențelor pierdute și în prevenirea abandonului școlar.
Intervențiile timpurii sunt esențiale, deoarece dificultățile de citire, scriere, matematică și înțelegere a informației tind să se acumuleze pe parcursul anilor de școală. Fără sprijin suplimentar, elevii aflați în dificultate riscă să rămână în urmă și să aibă acces mai redus la educație și, ulterior, la piața muncii.
Ziua Internațională a Alfabetizării nu este, astfel, doar un moment de celebrare a accesului la educație, ci și un prilej de a măsura cât de bine reușește sistemul educațional să îi pregătească pe copii și adulți pentru lumea în care trăiesc.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
