Un proiect al mai multor senatori PSD, depus în vară la Senat, propune uniforme obligatorii pentru toți elevii. Proiectul aduce ca argumente accentuarea diferențelor socio-economice dintre elevi și alimentarea fenomenului de bullying.

Inițiativa a stârnit dezbateri aprinse. Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ pentru acest proiect. Argumentul CES subliniază că bullying-ul are cauze mult mai profunde, care nu țin strict de diferențele vestimentare, și că introducerea uniformei nu va rezolva această problemă de fond. Mai mult, „dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport, infrastructură şi alte forme de sprijin real”, spune CES. De asemenea, asociațiile de elevi s-au poziționat adesea critic față de astfel de măsuri coercitive.

Deputatul Bogdan Trif, între inițiatorii proiectului

Proiectul a fost depus la Senat pe 26 iulie și prevede modificarea Legii Educației astfel încât uniforma școlară să fie obligatorie, și nu cum este în prezent, la latitudinea fiecărei școli prin decizie de Consiliul de Administrație. Inițiatorii proiectului sunt senatorii PSD Daniel Cătălin Zamfir, Alexandru Presură și deputații aceluiași partid, Laurențiu Adrian Neculaiescu și sibianul Bogdan Trif.

Inițiatorii proiectului spun că din cauza vestimentației elevilor care „accentuează diferențele socio-economice, se alimentează fenomene de excludere social, presiune psihologică şi bullying bazat pe statutul financiar al familiei, distrăgând atenţia elevilor de la procesul educaţional propriu-zis”.

În plus, se menționează „întărirea sentimentului de apartenenţă şi concentrarea pe educaţie: Standardizarea vestimentară sporeşte mândria de a reprezenta o anumită comunitate şcolară şi creează un sentiment de unitate colectivă”.

Mai mult, proiectul prevede amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru școlile care nu respectă prevederea obligativității uniformei, care pot fi date de Poliția Locală, în cazul în care proiectul este adoptat.

Obligativitatea uniformei, în contextul tăierii burselor și al altor forme de sprijin real al elevilor

Proiectul a trecut deja prin mai multe comisii și a primit avize favorabile, cel mai recent de la comisia de administrație publică, miercuri, 2 septembrie. A primit și un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social pe motiv că „stigmatizarea socială stă prinsă într-o haină de firmă şi pleacă din şcoală odată cu el” ar fi „o înţelegere limitată a fenomenului. Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie, unde consilierea rămâne insuficientă, unde profesorii nu sunt sprijiniţi să gestioneze conflicte, iar elevii nu simt că pot vorbi în siguranţă despre ceea ce li se întâmplă”.

În plus, „cea mai mare problemă rămâne însă alta: prioritizarea, în contextul efectelor Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, când elevii resimt direct diminuarea unor forme de sprijin. Dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport, infrastructură şi alte forme de sprijin real. Un copil care primeşte o masă are o şansă mai mare să rămână în şcoală”.

Ce spune Ministerul Educației

Ministerul Educației nu a emis încă un punct de vedere oficial guvernamental pe textul actual, însă pozițiile sale anterioare pe teme similare și regulamentele în vigoare resping obligativitatea la nivel național, lăsând decizia la latitudinea școlilor. În schimb, Consiliul Economic și Social (CES) — din care fac parte structuri asociative guvernamentale și civile — a avizat negativ proiectul, demontând argumentul principal al inițiatorilor.

Pe de altă parte, Prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), Ministerul Educației oferă deja școlilor posibilitatea de a introduce semne distinctive (inclusiv uniforme), dar exclusiv pe bază de voluntariat și prin consultarea consiliului de administrație, a părinților și a elevilor.

Deputatul Bogdan Trif îi așteaptă pe sibieni la discuții

Într-un comunicat remis astăzi redacției, deputatul sibian Bogdan Trif (PSD) reia argumentele din proiectul de lege și subliniază că acestea „au rezultat în urma multor discuții pe care le-am avut cu profesori, părinți și elevi din județul Sibiu”. Evitând însă să facă trimitere și la ceilalți 3 colegi de partid, inițiatori ai proiectului, care nu au avut consultări, din câte știm, cu sibienii invocați.

Totodată, acesta spune că proiectul de lege poate suferi modificări pe parcursul procesului legislativ, și de aceea cei interesați sunt așteptați, de luni până joi, la sediul PSD din str. Brukenthal nr. 2–4, între orele 10:00 – 13:00, pentru discuții și eventuale amendamente la proiect.

Uniforma în perioada comunistă

În comunism, uniforma era strict obligatorie, identică la nivel național și profund politizată. Niciun elev nu era primit la cursuri fără ținuta completă, controlul la intrarea în școală fiind extrem de riguros.

• Împărțirea pe categorii de vârstă și organizații politice:
• Grădiniță: Copiii deveneau „Șoimii Patriei” și purtau costume albastre cu cămăși portocalii, fuste/pantaloni albaștri și funde sau cravate.
• Clasele I-IV: Celebrele cămăși din tricot în carouri alb-albastre (pepit). Fetele purtau șorț albastru, iar băieții pantaloni scurți sau lungi bleumarin. În clasa a II-a sau a III-a, copiii deveneau „Pionieri” și adăugau cravata roșie cu tricolor pe margine, prinsă cu un inel de plastic.
• Gimnaziu și Liceu: Fetele treceau la sarafanul bleumarin sau negru cu cămașă bleu, iar băieții la costum bleumarin de stofă.
• Numărul matricol: Fiecare elev trebuia să aibă cusut pe mâneca stângă sau pe piept un număr matricol textil (cu numele școlii și un număr de identificare). Acesta servea la identificarea rapidă a elevilor indisciplinați pe stradă.
• Reguli de igienă și tunsoare corporale: Fetele erau obligate să poarte bentițe albe din bumbac, iar părul lung trebuia împletit în codițe cu funde albe. Băieții trebuiau să fie tunși scurt; cei cu părul lung erau tunși forțat de profesori sau trimiși acasă.

Uniforma în prezent

• După Revoluția din 1989, uniformele obligatorii au fost eliminate, fiind asociate cu opresiunea regimului. Astăzi, pe fondul noilor propuneri legislative din 2026, abordarea este complet diferită:
• Descentralizare și personalizare: Nu mai există o uniformă unică pe țară. Fiecare unitate de învățământ (care decide să adopte o ținută) își alege propriile culori, design și croială. Sunt folosite elemente moderne: tricouri polo, hanorace, sacouri elegante și veste cu sigla brodată a școlii.
• Statut juridic flexibil: În prezent, purtarea uniformei este decisă de consiliul de administrație al fiecărei școli, în parteneriat cu comitetul de părinți. Elevii nu mai pot fi exmatriculați sau privați de dreptul la educație dacă refuză să o poarte.
• Diferențiere socioeconomică: Spre deosebire de perioada comunistă, unde uniforma ascundea complet diferențele de bani, astăzi hainele de zi cu zi (și chiar calitatea uniformelor comandate) reflectă adesea statutul financiar al părinților.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI