Monitorizarea genetică realizată de Fundația Conservation Carpathia aduce noi date despre structura și dinamica populației de lupi din Carpații Meridionali. În sezonul 2024-2025, pe o suprafață de aproximativ 1.400 km² au fost identificați 24 de lupi – 10 femele și 14 masculi.
Programul, inițiat în 2017, se desfășoară pe șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Parcul Național Piatra Craiului. Monitorizarea se bazează pe metode non-invazive: analiza ADN-ului din urină pe zăpadă, excremente și fire de păr. Analizele permit identificarea indivizilor, estimarea populației și reconstituirea relațiilor de rudenie.
1.100 de probe în șapte ani
Colectarea are loc în fiecare iarnă. În sezonul 2024-2025, echipele au strâns 259 de probe, ajungând la un total de 1.100 de probe în ultimii șapte ani – un efort unic în această parte a Europei. Rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu studiile din Europa de Vest și America de Nord. Rezultatul a fost posibil și datorită camerelor cu detecție automată, care transmit imagini din teren și ajută la localizarea rapidă a lupilor.
Haite mai multe, dar mai mici. Densitatea, în scădere
Cele șase haite cunoscute din anii anteriori s-au reorganizat temporar în nouă grupuri mai mici. Au fost detectați și lupi solitari, unii proveniți din haitele cunoscute, alții veniți din afara ariei de studiu. Mobilitatea arată că peisajul Carpaților Meridionali este încă suficient de conectat pentru a permite deplasări lungi și schimbul genetic natural. Un lup parcurge în medie 20 km pe zi, iar într-un an poate depăși 1.000 km.
Densitatea populației a scăzut de la 2,35 lupi / 100 km² în iarna 2019-2020 la 1,46 lupi / 100 km² în iarna 2024-2025. Numărul indivizilor identificați a scăzut, iar haitele sunt mai numeroase, dar mai mici – un posibil indiciu al pierderii unor exemplare mature și experimentate. Cauzele, naturale sau antropice, nu sunt încă stabilite. Specialiștii spun că sunt necesari cel puțin 10-15 ani de monitorizare pentru a contura o tendință clară.
Un alt semnal pozitiv: dacă în 2019 a fost documentat un caz de hibridizare între lup și câine, analizele recente nu au mai identificat astfel de cazuri.
Povestea lupului „Coadă Scurtă”
Cazul masculului numit „Coadă Scurtă”, observat prima dată în 2022 după coada ruptă, arată cum se completează datele genetice cu imaginile de pe teren. Detectat de 29 de ori prin ADN și de 20 de ori pe camere, specialiștii i-au reconstituit traseul din zona Râului Târgului – Lacul Râușor, până lângă Lacul Pecineagu, în Valea Dâmboviței. Aici formează, din 2022, cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în studiu, cu un teritoriu de aproximativ 250 km², de la izvoarele Dâmboviței și Valea Bârsei până lângă Zărnești, traversând Piatra Craiului.
Stabilitate socială redusă
Studiul evidențiază o dinamică socială intensă. Din cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar una păstrează aceeași pereche reproducătoare din anii anteriori. La celelalte, unul dintre parteneri a fost înlocuit sau perechea nu a mai fost identificată – o schimbare aproape anuală, neobișnuită pentru o specie predominant monogamă. Specialiștii atrag atenția că instabilitatea haitelor poate crește riscul interacțiunilor cu oamenii. Lupii tineri, mai puțin experimentați, sau haitele în reorganizare pot căuta teritorii și hrană mai ușor accesibile.
Studiile din alte regiuni arată că mortalitatea ridicată, inclusiv prin braconaj, destabilizează haitele și poate crește atacurile asupra animalelor domestice.
De ce contează monitorizarea
În ultimele decenii, lupul a revenit în multe țări europene – Italia, Franța, Germania, Bulgaria –, nu doar în România. Monitorizarea pe termen lung, cu metode transparente și replicabile, devine esențială pentru decizii informate și pentru a muta dezbaterea din zona confruntării în cea a dialogului.
Lupul este un adevărat arhitect al peisajului: reglează populațiile de mistreț, cerb și căprior, reduce suprapășunatul, ajută regenerarea pădurii și creează un „peisaj al fricii” care schimbă comportamentul altor specii. În zona de studiu, unde lupul este prezent, șacalul auriu a fost detectat doar accidental, de două ori în opt ani, în timp ce în zonele fără lupi se extinde rapid.
Coexistența cu comunitățile locale
În Munții Carpați se păstrează metode tradiționale de prevenție: prezența ciobanilor lângă turme, câini din rase locale și adăpostirea animalelor noaptea în țarcuri protejate. În zona de proiect a fundației, în ultimii șapte ani au fost înregistrate doar 30 de incidente atribuite lupilor – în medie 3-4 cazuri pe an – compensate în natură prin donarea unui număr echivalent de oi.
Estimarea pentru județul Sibiu se învârte între 80 și 150 de lupi
Nu există un număr oficial, pe județ, publicat recent de Ministerul Mediului pentru Sibiu. Lupul e specie strict protejată și estimările se fac pe fonduri cinegetice, nu pe județ. La nivel național, ultima estimare oficială asumată a fost în 2016: 2.800 de lupi pe circa 100.000 km², cu un efectiv optim de 2.000. Densitatea medie națională era 2,8 lupi / 100 km², dar cu variații mari. Sibiul e indicat ca una dintre zonele cu densitatea cea mai mare din țară: până la 15 lupi / 100 km² în zona Sibiului și Covasna.
Monitorizare genetică a Fundației Conservation Carpathia în Carpații Meridionali, deci zona de sud a județului Sibiu, a identificat în sezonul 2024-2025: 24 de lupi (10 femele și 14 masculi) pe o suprafață de 1.400 km². Densitatea a scăzut de la 2,35 lupi/100 km² în 2019-2020 la 1,46 lupi/100 km² în 2024-2025.
Județul Sibiu are 5.400 km². Dacă aplicăm densitățile de mai sus, estimarea reală se învârte între 80 și 150 de lupi în tot județul, concentrați în fondurile montane: Valea Oltului, Făgăraș – Porumbacu, Avrig, Jina, Tălmaciu, Săliște. Spre comparație, județul vecin Hunedoara – cu habitat similar – a raportat anul acesta 660 de lupi la nivel de județ și 103 doar în Valea Jiului.
Pagubele produse de lupi în județul Sibiu: zeci de dosare pe an, cele mai multe în Mărginime
În județul Sibiu, statisticile oficiale și rapoartele de mediu arată că lupul generează considerabil mai puține dosare de daună comparativ cu ursul brun, atacurile fiind concentrate cu precădere în zonele montane și pe fondurile cinegetice unde activitatea pastorală este mai intensă. Această prezență a lupului în județul Sibiu se reflectă și în numărul dosarelor de despăgubire.
Deși APM Sibiu nu publică un bilanț separat doar pentru lupi, datele din teren și cazurile raportate arată că cele mai multe atacuri au loc în zona montană și în Mărginimea Sibiului. Ultimul caz mediatizat a avut loc pe 17 august 2025, în Șelimbăr, unde un lup a atacat turma lui Vasile Bratu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine „Mărginimea Sibiului”. Cinci oi au fost ucise, unele consumate aproape complet. Medicul veterinar a constatat pagubele, iar dosarul a intrat pe circuitul legal de despăgubire.
Astfel de incidente nu sunt izolate. Crescători din Jina, Poiana Sibiului, Tilișca, Rășinari, Orlat, Gura Râului și din zona Făgărașului – Porumbacu, Avrig, Cârțișoara – semnalează anual atacuri asupra oilor, caprelor și, mai rar, a vițeilor. Cele mai multe se produc vara, pe pășunile alpine, și toamna, când lupii se apropie de stâne.
Potrivit Bilanțul Direcției pentru Agricultură Județeană Sibiu pentru anul 2025, anul trecut urșii, lupii, mistreții și alte animale sălbatice au produs pagube evaluate la 1.817.871 de lei. Atacurile animalelor sălbatice au afectat 824 de ovine și caprine și 162 de bovine. Cazurile s-au înregistrat pe raza a 34 de unități administrativ-teritoriale din județ.
Cum stă la nivel național mecanismul
La nivel regional și național, specia urs este responsabilă pentru peste 80%-84% din totalul despăgubirilor. Lupul generează în medie între 10% și 15% din dosarele de daune depuse anual de crescătorii de animale. Spre deosebire de urși, care distrug culturi agricole (porumb, livezi) sau stupine, lupii atacă exclusiv efectivele de animale domestice (predominant ovine, dar și caprine sau bovine tinere). Un comportament specific raportat de fermieri este atacul în haită, care adesea duce la uciderea unui număr mare de oi dintr-o singură pătrundere.
La nivel național și în arcul carpatic, numărul dosarelor de pagubă provocate de lupi a înregistrat o creștere anuală de aproximativ 30%, determinată în principal de extinderea zonelor de pășunat și de raportarea mai riguroasă a pagubelor de către fermieri pentru a obține despăgubiri.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
