Un proiect de lege depus la Senat propune o schimbare radicală a modului în care România îi sancționează pe consumatorii de droguri: deținerea și alte operațiuni pentru consum propriu ar urma să iasă din zona penală și să devină contravenții. Traficul ar rămâne însă infracțiune. Inițiativa a declanșat deja un conflict politic, cu reacții dure din PSD, AUR și PNL.

România ar putea schimba una dintre cele mai sensibile reguli din legislația antidrog.

Un proiect depus la Senat, înregistrat cu numărul B544/2026, propune ca o serie de fapte săvârșite în scopul consumului propriu să nu mai fie infracțiuni, ci contravenții sancționate cu amendă.

Propunerea îi are ca inițiatori pe senatorii Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu și se află, în acest moment, în procedură legislativă la Senat.

Miza este uriașă: dacă proiectul ar fi adoptat, persoana prinsă cu droguri pentru consum propriu nu ar mai răspunde penal pentru această faptă, ci ar putea primi o amendă.

Pentru drogurile de risc, proiectul prevede amenzi între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc între 1.500 și 3.000 de lei.

În cazul introducerii sau scoaterii din țară ori al importului sau exportului pentru consum propriu, amenzile propuse sunt de 1.500-2.000 de lei pentru droguri de risc și 2.000-3.500 de lei pentru droguri de mare risc.

Foarte important de menționat: nu este vorba despre legalizarea drogurilor. Substanțele rămân ilegale, iar traficul rămâne infracțiune și își păstrează regimul penal. Inițiatorii susțin că diferența fundamentală ar trebui să fie între consumator și traficant.

Ce se întâmplă cu cel prins cu droguri pentru consum propriu

Proiectul merge mai departe decât simpla înlocuire a închisorii cu o amendă.

Polițiștii și celelalte autorități competente ar putea constata contravenția și ridica substanțele, iar consumatorul ar putea fi trimis pentru evaluare medicală în centre specializate.

În cazul minorilor, evaluarea este prevăzută ca obligatorie, cu implicarea părinților sau a reprezentantului legal. În funcție de evaluare, consumatorul poate fi inclus, cu acordul său, într-un program integrat de asistență.

Proiectul mai propune ca banii proveniți din amenzi să fie utilizați pentru programe naționale de prevenire și pentru asistența medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri.

Există însă și o prevedere care va alimenta, aproape sigur, cele mai aprinse dezbateri: proiectul creează cadrul pentru existența unor spații speciale, autorizate în unități sanitare, unde persoane adulte cu dependență diagnosticată ar putea consuma substanțele pe care le dețin, sub supraveghere medicală, în scopul prevenirii supradozelor și al reducerii riscurilor.

Argumentul inițiatorilor: statul trebuie să urmărească traficanții, nu consumatorii

Victoria Stoiciu susține că România ar fi ajuns să folosească masiv instrumentele penale împotriva consumatorilor, fără ca această abordare să fi redus fenomenul.

„Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare”, a transmis senatoarea, argumentând că statul ar trebui să trateze consumul ca pe o problemă de sănătate și să își concentreze resursele asupra traficanților și a persoanelor care au nevoie de ajutor.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă date potrivit cărora numărul condamnărilor definitive pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu a crescut de la 78 în 2016 la 520 în 2025, în timp ce condamnările pentru trafic au crescut de la 672 la 873 în aceeași perioadă.

Inițiatorii mai susțin că aproximativ trei sferturi dintre dosarele DIICOT ar avea legătură cu drogurile, iar o proporție importantă dintre persoanele cercetate ar fi consumatori.

Aceste cifre sunt argumentele prezentate de inițiatori în expunerea de motive și în comunicarea publică a proiectului și trebuie citite în acest context.

Fenechiu: „Să încercăm o variantă de relaxare”

Daniel Fenechiu, unul dintre cei trei inițiatori, spune că proiectul trebuie privit și ca o invitație la dezbatere, nu neapărat ca o formulă definitivă.

„Ne-am gândit: haide să încercăm o variantă de relaxare”, a declarat senatorul pentru Digi24, explicând că proiectul este, în opinia sa, un „draft de discuție”.

El susține că România ar trebui să distingă mai clar între consumatorii ocazionali, consumatorii tineri și traficanți.

Fenechiu spune că nu dorește relaxarea luptei împotriva traficului, ci schimbarea modului în care statul reacționează față de consumator.

„Nu poți să îi bagi pe toți cei care consumă droguri în pușcărie”, a afirmat senatorul, susținând că un consumator tânăr nu ar trebui tratat identic cu un traficant.

PNL se dezice. Marcel Vela: „Nu voi vota niciodată așa ceva!”

Proiectul a produs însă imediat o situație politică neobișnuită: unul dintre inițiatori este liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, în timp ce partidul nu și-a asumat inițiativa.

Senatorul PNL Marcel Vela a transmis că formațiunea nu susține proiectul și că acesta nu a fost discutat sau aprobat în structurile de conducere ale partidului.

„PNL NU SUSȚINE un asemenea proiect legislativ”, a transmis Vela, precizând că inițiativa este una personală și că el nu o va vota.

PSD și AUR: „Nu așa combatem drogurile”

Criticile nu vin doar din zona liberală.

Deputatul AUR Răzvan Biro susține că România are nevoie de o legislație mai fermă și avertizează asupra riscului ca relaxarea răspunderii pentru consum să contribuie la normalizarea fenomenului.

Din PSD, deputata Diana Tușa atacă proiectul dintr-o altă perspectivă: România nu ar avea încă infrastructura medicală necesară pentru o asemenea schimbare.

„Dezincriminarea masivă înainte să existe rețea de tratament, centre de reabilitare și programe serioase de prevenire nu e reformă. E abandon!”, a transmis Diana Tușa.

Marea dispută: pedeapsă sau sănătate publică?

De aici începe adevărata bătălie.

Susținătorii proiectului spun că dosarul penal poate transforma o greșeală de tinerețe într-o problemă care urmărește omul ani de zile și că resursele poliției, parchetelor și instanțelor ar trebui concentrate pe rețelele de trafic.

Criticii răspund că reducerea sancțiunii poate transmite un mesaj greșit, mai ales într-un moment în care consumul de droguri în rândul tinerilor este deja o problemă publică.

Iar proiectul ridică o întrebare și mai dificilă: poți combate traficul fără să reduci cererea sau trebuie ca statul să sancționeze simultan și consumatorul?

Inițiatorii răspund că tocmai scoaterea consumatorului din zona penală ar putea permite statului să își concentreze mai bine resursele pe traficanți și să îi facă pe consumatori mai dispuși să ceară ajutor.

Oponenții se tem că aceeași schimbare ar putea fi interpretată de societate, în special de adolescenți, drept o relaxare a atitudinii statului față de droguri.

Proiectul este abia la început

B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie 2026 și figurează în prezent ca „înregistrat la Senat pentru dezbatere”. Nu este o lege adoptată și nu produce, în acest moment, nicio modificare a regimului juridic al drogurilor.

Prin urmare, întrebarea nu este dacă România „a legalizat drogurile”-nu a făcut-o-ci dacă Parlamentul va accepta să schimbe fundamental filosofia de intervenție a statului: de la dosar penal pentru consumator la amendă, evaluare și, eventual, tratament, păstrând însă sancțiunile penale pentru trafic.

Iar primele reacții arată că dezbaterea va fi una dintre cele mai fierbinți din Parlament.

Pentru că, în esență, România trebuie să aleagă între două filosofii: mai multă pedeapsă pentru consumator sau mai multă intervenție medicală, cu o linie penală concentrată pe trafic.

Deocamdată, proiectul este doar propunerea a trei senatori. Dar disputa pe care a deschis-o este mult mai mare decât numele lor: ce face statul cu un tânăr prins cu un gram de drog-îl pedepsește sau încearcă să-l trateze?

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007