„Supat” a devenit viral în România! Cuvântul care a stârnit hohote de râs și controverse: ce înseamnă, de fapt.

Un singur cuvânt a fost suficient pentru a aprinde imaginația internauților și pentru a transforma o lecție de vocabular într-un subiect intens discutat pe rețelele sociale.

„Supat” a atras atenția românilor după apariția unui videoclip în care este explicat sensul său, iar exemplul „Pisica s-a ascuns supat” a declanșat o avalanșă de glume, ironii și întrebări.

Pentru unii, termenul sună ca o invenție recentă. Pentru alții, pare pur și simplu o greșeală.

În realitate, cuvântul există în limba română de multă vreme și este consemnat în dicționare, deși nu face parte din vocabularul folosit frecvent de toată lumea.

Ce înseamnă „supat” și cum se folosește corect

Potrivit dicționarelor, „supat” este un substantiv neutru, cu pluralul „supaturi”, folosit în limbajul regional sau popular.

Acesta desemnează spațiul dintre pat și podea, adică locul în care se pot ascunde pisicile, se pot rostogoli jucăriile sau ajung obiectele pe care nu le mai găsim prin casă.

Astfel, formularea „Am găsit papucul în supat” se referă la un obiect descoperit în spațiul de sub pat.

Termenul are și un al doilea sens regional: o gaură săpată într-un mal de pământ.

Prin urmare, nu este vorba despre un cuvânt inventat pentru a deveni viral, ci despre unul cu utilizări consemnate în vocabularul românesc.

Cuvântul nu este nou. Apare în dicționare de aproape un secol

Deși prezentarea sa recentă pe internet l-a făcut să pară o descoperire lingvistică, „supat” are o istorie mult mai veche.

Termenul apare inclusiv în Dicționarul limbii românești, publicat de August Scriban în 1939, cu sensul de loc aflat dedesubtul patului.

Mai mult, cuvântul era consemnat și în ediția anterioară a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), astfel că nu a fost introdus pentru prima dată în ediția a treia, publicată în 2021.

Cu alte cuvinte, viralizarea nu a creat un substantiv nou, ci a readus în atenția publicului un termen vechi, mai puțin cunoscut în vorbirea cotidiană.

Glumele au inundat internetul: „Există și sumasă?”

După ce explicația a devenit cunoscută, utilizatorii rețelelor sociale au început să se joace cu ideea unor cuvinte construite după același model.

Printre propunerile ironice s-au numărat „sumasă”, „supreș” și „sufarfurie”.

Alții au continuat seria cu formulări precum „suscaun”, transformând discuția despre un termen regional într-un exercițiu colectiv de umor lingvistic.

Nu toată lumea a primit însă descoperirea cu entuziasm. Unii internauți au spus că nu au auzit niciodată cuvântul și că preferă să folosească în continuare expresia obișnuită „sub pat”.

Alții au criticat formularea sau au pus sub semnul întrebării utilitatea ei în conversațiile de zi cu zi.

Discuțiile au scos la iveală și o altă curiozitate: nu este suficient ca un cuvânt să existe într-un dicționar pentru ca el să fie cunoscut și utilizat în mod curent de toți vorbitorii.

Trebuie să spunem „supat” sau „sub pat”?

Pentru cei care preferă exprimarea familiară, „sub pat” rămâne o formulare firească și ușor de înțeles. „Supat” este o alternativă lexicală regională, nu un motiv pentru a considera greșită expresia consacrată.

De asemenea, atunci când termenul este folosit ca substantiv care indică un spațiu, formularea „în supat” poate reda clar ideea: „Pisica s-a ascuns în supat”.

Fenomenul arată cât de repede poate deveni viral un cuvânt aparent banal atunci când oamenii îl descoperă într-un context neașteptat.

Iar dacă până acum mulți români nu știau ce înseamnă „supat”, discuția din mediul online le-a oferit ocazia să afle că limba română păstrează numeroase regionalisme care nu sunt folosite în toate zonele țării.

Așadar, data viitoare când dispare ceva sub pat, ai și o variantă mai puțin cunoscută pentru a descrie locul în care ar putea fi găsit.

Rămâne însă o întrebare: câți dintre cei care au descoperit acum cuvântul îl vor folosi cu adevărat în conversațiile lor?

Corina Popa, lector universitar în cadrul CESI, Facultatea de Litere de la Universitatea din București, a explicat cum poate fi folosit corect substantivul ”supat”, care a provocat o amplă dezbatere pe internet, după ce prezența sa în DOOM a fost remarcată.

Ce spune un lector universitar

Corina Popa atrage atenția, pentru Educație Privată, că acest cuvânt poate fi folosit doar ca substantiv, iar utilizarea sa cu rol de adverb este greșită.

Explicațiile transmise de lectorul universitar:

Pe scurt, despre „supat”:

-Cuvântul nu este introdus de DOOM3, nici nou sau recent în limba română. În DOOM3, cuvintele noi sunt marcate cu „+”. Cuvintele care existau deja, dar au suferit modificări normative sunt marcate cu semnul „!” înaintea intrării de dicționar.

Nu este cazul substantivului „supat”. Nu știu de când datează primele lui utilizări (poate ne ajută aici lingviștii specializați în istoria limbii), dar e la îndemâna tuturor să verifice că „Dicționaru(l) limbii românești” (August Scriban) îi atestă existența și circulația în 1939.

Nu putem spune „Pisica stă supat”. După cum ar scrie elevii la Evaluarea Națională, funcția sintactică pentru „supat” ar trebui să fie de circumstanțial de loc.
Problema e că „supat” e substantiv. Înlocuiți „supat” cu orice alt substantiv și veți vedea că nu poate ocupa în context poziția de CCL fără prepoziție: „Pisica stă dulap/masă/etajeră”.

Singura exprimare corectă rămâne cea cu prepoziție+substantiv: „sub pat/masă/etajeră”.

Un context plauzibil ar fi „Am curățat supaturile din dormitoare”. Plauzibil, dar nu folosit de tineri la examene și nici des întâlnit în uz (cum ar fi, de altfel, „subraț”). Tocmai de aceea DOOM îi marchează uzul popular.

Și, după cum explică Dicționarul, „cuvintele marcate cu (pop.) și (reg.) apar în uzul oral, rar și în cel scris, sau doar local”. Altfel spus, dicționarul doar îi recunoaște existența, nu îl recomandă.

-Oricum ar fi, mă bucură că o temă lingvistică ajunge în prim-planul preocupărilor din spațiul public.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007