Cuvântul „supat” a devenit subiect de dezbatere în mediul online, iar Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a venit cu explicații privind originea și încadrarea sa gramaticală. Potrivit specialiștilor, termenul nu este unul nou, fiind consemnat în dicționare încă din ediții anterioare ale DOOM și documentat în texte vechi și în limbajul popular.
Ce înseamnă „supat”, potrivit lingviștilor
Institutul de Lingvistică a explicat, într-un comunicat publicat sâmbătă, că „supat” este un substantiv neutru, cu formele „un supat” și „două supaturi”, relatează Mediafax. Cuvântul poate fi articulat -„supatul” – și poate apărea în construcții precum „în supat”.
Reprezentanții instituției au abordat subiectul într-o notă ironică, făcând trimitere la controversa stârnită în mediul online: „Institutul de Lingvistică nu putea rămâne în afara unei controverse care se desfășoară, literalmente, «sub pat»”.
Potrivit explicațiilor lingviștilor, termenul este folosit în limbajul popular pentru a desemna spațiul de sub pat, dintre pat și podea.
Care este diferența dintre „sub pat” și „supat”
Deși cele două expresii pot face trimitere la aceeași zonă, ele au structuri gramaticale diferite.
În enunțul „Mingea a căzut sub pat”, cuvântul „sub” este o prepoziție, iar „pat” este un substantiv. În acest caz, cele două cuvinte se scriu separat.
În schimb, în propoziția „Am căutat mingea în supat”, termenul funcționează ca un substantiv care denumește un spațiu concret. Prin urmare, „supat” nu trebuie confundat cu sintagma „sub pat”, chiar dacă între cele două există o legătură de sens și de formare.
Exemple din dicționare și din literatura română
Potrivit Institutului de Lingvistică, termenul „supat” este atestat în Dicționarul-tezaur al limbii române (DLR), inclusiv în texte folclorice și în scrieri mai vechi.
Unul dintre exemplele citate de specialiști este: „Căci cămașa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, fragment consemnat în DLR.
Un alt pasaj menționat în dicționar face referire la „supaturi”: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte”.
Cuvântul apare în surse asociate unor autori precum Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș și Sadoveanu, ceea ce arată că utilizarea sa precedă cu mult controversa recentă de pe internet.
„Supat” apare în DOOM2 și nu este un cuvânt nou
Un alt aspect clarificat de lingviști este că termenul nu a fost introdus pentru prima dată în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3).
Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, și este însoțit de mențiunea „pop.”, care indică apartenența la registrul popular al limbii.
Această precizare arată că termenul este recunoscut și documentat lexicografic, chiar dacă nu este cunoscut sau folosit de toți vorbitorii de română. Prezența sa în dicționar nu înseamnă că trebuie să înlocuiască expresia obișnuită „sub pat”.
Institutul de Lingvistică subliniază că rolul dicționarelor este de a inventaria și descrie cuvintele folosite de vorbitori, nu de a le impune înlocuirea unor expresii consacrate.
Ce alte cuvinte s-au format prin alăturarea unor elemente
Lingviștii au amintit că limba română conține și alte cuvinte formate prin asocierea unor elemente care pot funcționa separat în alte contexte. Printre exemple se numără „acasă”, „aseară”, „degrabă”, „deloc”, „deodată” și „împrejur”.
În aceeași categorie de exemple sunt menționate substantive precum „demâncare”, „deochi”, „fărădelege” și „subsol”. În cazul unor termeni, formarea poate fi influențată și de modele din alte limbi.
Aceste exemple ilustrează modul în care utilizarea îndelungată poate contribui la apariția unor cuvinte noi sau la consolidarea unor forme deja existente în limbă.
De ce nu ajunge o glumă pentru ca un cuvânt să intre în dicționar
Controversa a generat și propuneri ironice din partea internauților, precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”. Reprezentanții Institutului de Lingvistică au apreciat creativitatea acestor formulări, dar au explicat că simpla inventare a unui cuvânt nu este suficientă pentru includerea lui într-un dicționar.
Pentru ca un termen să fie luat în considerare, sunt importante utilizarea sa reală, răspândirea în rândul vorbitorilor și existența unor atestări care să îi documenteze circulația.
În concluzie, „supat” este un termen popular, consemnat în dicționare și întâlnit în surse vechi ale limbii române. Explicațiile Academiei Române arată că existența sa în dicționar nu impune folosirea lui în locul expresiei „sub pat”, ci reflectă diversitatea și evoluția vocabularului românesc.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
