Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a confirmat începerea urmăririi penale in rem într-un dosar care vizează sesizările depuse în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România, din 2024. Potrivit informațiilor comunicate de instituție, cauza a fost constituită după depunerea a peste 600 de plângeri penale. Printre infracțiunile menționate în sesizări se numără constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni contra umanității și abuzul în serviciu.
Potrivit răspunsului oficial al Parchetului General, la data de 27 iulie 2026 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, etapă procedurală care privește faptele reclamate, nu stabilirea vinovăției unor persoane anume, relatează stirileprotv.ro.
Demersul vine în urma plângerilor formulate de peste 600 de cetățeni, reprezentanți ai mișcării civice „Valul Democrației”, care au solicitat cercetarea unor presupuse fapte legate de anularea scrutinului prezidențial din 2024.
Cine sunt persoanele menționate în plângerile privind anularea alegerilor
Dosarul penal nr. 48/76/P/2026 are la bază sesizări care solicită verificarea unor decizii și acțiuni atribuite unor persoane ce ocupau funcții importante în instituțiile statului la momentul anulării alegerilor sau ulterior.
Conform informațiilor prezentate de petenți, printre categoriile de persoane menționate în plângeri se află:
- fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și consilieri prezidențiali;
- fostul prim-ministru Marcel Ciolacu și mai mulți miniștri;
- reprezentanți ai conducerii Statului Major al Apărării;
- persoane cu funcții de conducere în serviciile de informații;
- foști și actuali membri ai Curții Constituționale a României (CCR);
- procurorul general al PÎCCJ, Alex Florența;
- procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ.
Menționarea acestor persoane în plângerile penale nu înseamnă că ele au fost puse sub acuzare sau că au fost găsite vinovate. Potrivit comunicării oficiale, urmărirea penală a fost începută in rem, cu privire la fapte.
Ce infracțiuni sunt invocate în dosarul penal
Potrivit informațiilor prezentate de petenți, ordonanța din 27 iulie 2026 vizează cercetarea unor fapte încadrate în mai multe categorii de infracțiuni prevăzute de Codul penal.
Printre acestea se numără:
- Constituirea unui grup infracțional organizat – art. 367 alin. (1) din Codul penal;
- Infracțiuni contra umanității – art. 439 alin. (1), lit. j) din Codul penal;
- Abuzul în serviciu – art. 297 alin. (1) din Codul penal;
- Complicitatea la uzurparea funcției – art. 48 raportat la art. 300 din Codul penal;
- Împiedicarea exercitării drepturilor electorale – art. 385 alin. (1) din Codul penal;
- Darea de mită – art. 290 alin. (1) din Codul penal;
- Represiunea nedreaptă – art. 283 alin. (1) și (2) din Codul penal.
Aceste încadrări juridice sunt menționate în contextul plângerilor depuse și al informațiilor furnizate de petenți. Stabilirea existenței infracțiunilor și a eventualelor responsabilități individuale revine organelor judiciare, în urma cercetărilor.
Ce spune Parchetul General despre ancheta privind alegerile din 2024
În răspunsul transmis în urma unei solicitări de informații, PÎCCJ a confirmat existența dosarului penal și data începerii urmăririi penale in rem.
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal.
La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă).
Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce înseamnă începerea urmăririi penale in rem
Începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă inițială a procesului penal, în care organele judiciare verifică faptele semnalate. Această măsură nu echivalează cu punerea sub acuzare a unei persoane și nu confirmă, prin ea însăși, că infracțiunile reclamate au fost comise.
În cazul dosarului privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, PÎCCJ a confirmat existența cauzei și începerea urmăririi penale cu privire la fapte, fără să ofere detalii suplimentare despre evoluția anchetei, invocând caracterul nepublic al procedurii.
Prin urmare, informațiile disponibile până în prezent confirmă deschiderea dosarului penal, în urma celor peste 600 de plângeri, însă nu reprezintă o concluzie a procurorilor cu privire la vinovăția persoanelor menționate de reclamanți.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
