România vrea să reducă numărul primăriilor, oferind bani pentru comasare. Republica Moldova a început deja. În Sibiu, 13 comune ar putea intra în discuție

România încearcă din nou să facă reforma administrativ-teritorială, una dintre cele mai discutate și amânate reforme ale ultimelor decenii. De această dată, Guvernul propune o abordare diferită: comunele mici nu ar urma să fie obligate să dispară, ci încurajate financiar să se unească. Modelul seamănă cu cel aplicat deja în Republica Moldova, unde statul a pregătit un pachet de 6,5 miliarde de lei moldovenești pentru localitățile care acceptă amalgamarea voluntară. În județul Sibiu, 13 dintre cele 53 de comune aveau mai puțin de 1.500 de locuitori la recensământul din 2021.

429 de localități, primele vizate de reforma Guvernului

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat, în timpul audierilor parlamentare din 19 octombrie, intenția de a începe reorganizarea administrativă cu localitățile foarte mici.

Potrivit programului de guvernare, 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să beneficieze prioritar de finanțare pentru comasarea voluntară. Ideea este relativ simplă: două sau mai multe comune ar putea decide să formeze o singură unitate administrativă, cu un singur primar, un singur consiliu local și un aparat administrativ comun. Satele nu ar dispărea, dar unele primării și consilii locale ar înceta să mai funcționeze separat.

În schimbul acestei reorganizări, statul ar putea oferi stimulente fiscale, fonduri pentru investiții și sprijin pentru personalul afectat de reducerea structurilor administrative.Guvernul vorbește și despre păstrarea   pentru fiecare document. Deocamdată, România nu a anunțat o formulă financiară definitivă și nici sumele care ar putea reveni fiecărei localități participante.

De ce ar fi necesară o asemenea reformă?

România are peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, între care numeroase comune cu populații reduse și venituri proprii insuficiente pentru susținerea tuturor cheltuielilor de funcționare. Indiferent că administrează 500 sau 5.000 de locuitori, o comună trebuie să asigure o serie de funcții publice: conducerea administrației, evidența fiscală, contabilitatea, asistența socială, urbanismul și alte servicii prevăzute de lege. Desigur,  dimensiunea aparatului administrativ diferă. Dar anumite cheltuieli există indiferent de numărul contribuabililor.

În multe localități mici, investițiile depind într-o măsură importantă de transferurile bugetare și de programele naționale sau europene. Prin comasare, Guvernul speră să reducă fragmentarea administrativă, să concentreze resursele și să creeze administrații capabile să gestioneze proiecte mai mari. Totuși, economia nu este automată. Personalul trebuie reorganizat, serviciile publice trebuie menținute, iar costurile tranziției pot fi semnificative. O primărie mai mare nu este neapărat o primărie mai eficientă.

Republica Moldova a trecut deja de la declarații la stimulente financiare

În Republica Moldova, reforma poartă numele de „amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale”.

Guvernul de la Chișinău a decis să ofere stimulente concrete localităților care acceptă să își unească administrațiile. Pentru perioada 2026–2030 a fost anunțat un pachet de aproximativ 6,5 miliarde de lei moldovenești, organizat în trei categorii de sprijin.

Primul stimulent: între 400.000 și un milion de lei moldovenești. Sumele sunt destinate pregătirii comasării: documentații, consultanță, studii, consultări publice și organizarea noilor servicii administrative.

Al doilea stimulent: 3.000 de lei moldovenești pentru fiecare locuitor. Această finanțare este destinată investițiilor în infrastructură și servicii publice și urmează să fie disponibilă din 2027 pentru administrațiile care finalizează procesul. O nouă unitate administrativă cu 5.000 de locuitori ar putea beneficia, potrivit acestei formule, de 15 milioane de lei moldovenești pentru dezvoltare.

Al treilea stimulent: între 500.000 și două milioane de lei moldovenești anual. Aceste transferuri sunt prevăzute pentru perioada 2028–2030 și urmăresc consolidarea capacității administrative a noilor primării. Sumele sunt exprimate în moneda Republicii Moldova și nu trebuie confundate cu lei românești.

Sute de primării moldovenești au adoptat deja decizii

În august 2026, Guvernul Republicii Moldova anunța că 83 de primării primiseră deja primul stimulent financiar. La începutul lunii septembrie, autoritățile de la Chișinău comunicau că 561 de primării adoptaseră decizii finale privind amalgamarea voluntară, reprezentând aproximativ 63% din totalul primăriilor țării.

Această cifră nu înseamnă că toate cele 561 de primării fuseseră deja desființate sau că reorganizarea lor era complet încheiată. Ea arată însă amploarea procesului administrativ și politic.

Republica Moldova are și o problemă de fragmentare mai accentuată: potrivit datelor prezentate de Guvernul său, peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori. Există deja și exemple concrete. În raionul Telenești, 12 localități au inițiat procesul de unificare a administrațiilor, pentru care Guvernul a anunțat posibilitatea unei finanțări de aproximativ 92 de milioane de lei moldovenești.

Se inspiră România din modelul Republicii Moldova?

Asemănările sunt evidente: comasare voluntară, stimulente financiare, investiții suplimentare și promisiunea păstrării serviciilor aproape de cetățeni. Există însă o diferență importantă între asemănarea unor politici publice și dovada că una a fost copiată după cealaltă.

Până în prezent, nu există o confirmare publică explicită că proiectul românesc ar fi fost preluat din Republica Moldova. Ministrul Stoica a declarat că ideea este discutată în România de mai mult timp și că inclusiv primari ai unor localități mici au propus asemenea soluții. Cert este că Republica Moldova oferă deja un exemplu regional care poate fi studiat: cum reacționează administrațiile, ce investiții sunt promise și ce dificultăți apar la reorganizare. Pentru România, întrebarea importantă nu este doar de unde vine ideea, ci dacă statul va pune la dispoziție stimulente suficient de consistente pentru a convinge comunitățile să participe.

Ce se întâmplă cu primarii, angajații și identitatea satelor?

Aceasta este probabil partea cea mai sensibilă a reformei. O comună nu este doar o instituție publică. Pentru locuitorii ei, reprezintă și o formă de identitate locală, construită uneori în sute de ani. Dispariția unei primării nu înseamnă dispariția satului, dar poate însemna pierderea unui centru de decizie apropiat de comunitate.

Există apoi problema angajaților și a aleșilor locali. O administrație unificată nu ar mai avea nevoie de toate funcțiile de conducere existente anterior. Pe de altă parte, economiile rezultate ar putea fi redirecționate către infrastructură, școli, servicii sociale și investiții. Pentru ca reforma să fie acceptată, oamenii ar trebui să știe dinainte ce câștigă: câți bani vor ajunge în localitate, ce investiții se vor realiza, unde vor putea obține documente și cum vor fi reprezentați în noul consiliu local.

Județul Sibiu: 13 comune sub pragul de 1.500 de locuitori

Conform recensământului din 2021, județul Sibiu avea 13 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, reprezentând aproape un sfert din totalul comunelor județului.

Cele cinci comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori erau Râu Sadului, Ludoș, Bruiu, Mihăileni și Marpod.

Lista completă, pe baza populației rezidente la recensământ, este prezentată mai jos.

Reforma trebuie judecată după investiții și servicii, nu după numărul primăriilor desființate

Dacă România va adopta un mecanism asemănător celui din Republica Moldova, discuția nu se va mai limita la reducerea numărului de primari și consilieri locali. Va trebui să aflăm ce sume poate primi fiecare comunitate, cum vor fi împărțite investițiile și dacă locuitorii satelor mai mici vor beneficia efectiv de servicii mai bune.

O reformă făcută doar pentru a reduce numărul administrațiilor riscă să întâmpine o rezistență justificată. O reformă care aduce apă, canalizare, drumuri modernizate, transport și servicii publice mai accesibile poate avea însă argumente mult mai puternice.

Într-un articol viitor vom merge mai departe și vom propune scenarii concrete de reorganizare a județului Sibiu: cu cine s-ar putea uni cele 13 comune mici, câte primării ar dispărea și cum s-ar putea redesena harta administrativă a județului. Nu vor fi propuneri oficiale, ci puncte de plecare pentru o dezbatere la care îi invităm pe cititori, pe primari și pe consilierii locali.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI