Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Frontex, ar putea primi noi atribuții pentru monitorizarea conținutului publicat pe rețelele sociale, în cadrul eforturilor Uniunii Europene de a combate migrația ilegală. Propunerea Comisiei Europene prevede consolidarea competențelor agenției, inclusiv în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și operațiunile de returnare a persoanelor care nu au dreptul legal de a rămâne pe teritoriul UE, relatează POLITICO.
Comisia Europeană propune extinderea atribuțiilor Frontex
Comisia Europeană a prezentat, marți, un plan de restructurare a Frontex, care urmărește să consolideze capacitatea agenției de a răspunde provocărilor legate de migrație și securitatea frontierelor, relatează stiripesurse.ro.
Printre măsurile propuse se numără monitorizarea conținutului public accesibil pe platformele de socializare, pentru identificarea informațiilor relevante privind rutele migratorii și posibilele evoluții ale fluxurilor de migrație.
De asemenea, agenția ar urma să aibă un rol mai important în operațiunile de returnare a persoanelor fără drept legal de ședere în UE. Noile atribuții ar putea include desfășurarea unor operațiuni de returnare și în afara teritoriului Uniunii, în condițiile prevăzute de cadrul legal aplicabil.
Cum ar urma să funcționeze monitorizarea rețelelor sociale
Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană, noile reguli ar permite înființarea, în cadrul Frontex, a unui centru online de monitorizare și răspuns.
Acesta ar urmări conținutul disponibil public pe rețelele sociale pentru a identifica evoluții relevante pentru administrarea frontierelor externe și pentru a sprijini acțiunile împotriva conținutului ilegal asociat riscurilor de securitate la frontieră.
Henna Virkkunen, responsabilă la nivelul UE pentru domeniul tehnologiei, a declarat că inițiativa urmărește îmbunătățirea capacității europene de identificare și gestionare a riscurilor legate de migrație și securitatea frontierelor.
Interesul autorităților europene pentru informațiile distribuite online a crescut și în contextul unor episoade în care rețelele sociale au fost folosite pentru răspândirea informațiilor despre trecerea frontierelor. Un exemplu invocat este criza din Ceuta, exclava spaniolă din nordul Africii, unde mii de migranți au trecut ilegal frontiera într-un interval scurt, în luna mai 2021.
Frontex ar putea primi statutul de „semnal de încredere” în baza DSA
O altă componentă importantă a propunerii vizează rolul Frontex în aplicarea Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), cadrul european care reglementează responsabilitățile platformelor online.
Comisia Europeană a precizat că agenția ar putea semnala platformelor conținutul considerat ilegal și ar putea solicita autorităților naționale să emită ordine de eliminare a acestuia, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.
Pentru a-și exercita acest rol, Frontex intenționează să solicite statutul de „semnal de încredere” (trusted flagger), acordat în conformitate cu prevederile DSA.
Acest statut este destinat entităților specializate în identificarea anumitor tipuri de conținut ilegal. Notificările transmise de organizațiile recunoscute în această categorie trebuie tratate cu prioritate de platformele online, fără ca acest lucru să însemne că fiecare sesizare conduce automat la eliminarea conținutului.
Henna Virkkunen a declarat că Frontex va solicita recunoașterea din partea autorităților naționale competente și și-a exprimat așteptarea ca agenția să obțină acest statut datorită expertizei sale în domeniul securității frontierelor.
Ce înseamnă noile măsuri pentru rețelele sociale
Dacă propunerile vor fi adoptate în forma prezentată, Frontex ar putea utiliza informațiile publice de pe rețelele sociale pentru a identifica mai rapid evoluțiile relevante pentru gestionarea migrației și a frontierelor externe ale UE.
În același timp, posibilitatea ca agenția să semnaleze conținut ilegal în cadrul mecanismului DSA ridică întrebări privind aplicarea regulilor europene, protecția drepturilor fundamentale și delimitarea dintre monitorizarea informațiilor publice și supravegherea utilizatorilor.
Este important de precizat că monitorizarea conținutului public nu echivalează, prin ea însăși, cu accesul la mesajele private sau la conturile personale ale utilizatorilor. De asemenea, propunerea descrisă nu înseamnă că orice informație despre migrație publicată online va fi considerată ilegală.
Implementarea noilor atribuții va depinde de forma finală a măsurilor, de cadrul juridic aplicabil și de mecanismele de control relevante.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
