În cea de-a treia ediție a rubricii „Sănătate în comunitate”, discutăm cu Dr. Diana-Mihaela Seserman, medic stomatolog în cadrul clinicii Cosmo Smile Dent din Sibiu, despre afecțiunile dentare care pot evolua fără simptome evidente, semnalele de alarmă pe care le ignorăm și importanța controalelor preventive.
„Durerea este, de obicei, un semnal de alarmă tardiv”
De multe ori, asociem problemele dentare cu apariția durerii. Dacă nu ne doare nimic, presupunem că dinții noștri sunt sănătoși și că nu avem niciun motiv să mergem la stomatolog. Însă lucrurile nu sunt întotdeauna atât de simple.
„Din păcate, acesta este unul dintre cele mai periculoase mituri. Durerea este, de obicei, un semnal de alarmă tardiv. Ne putem gândi la dinți ca la un iceberg”, explică dr. Diana-Mihaela Seserman.
Asemenea unui iceberg, în cazul căruia cea mai mare parte se află sub apă, unele probleme dentare se pot dezvolta în profunzime, fără să producă simptome vizibile sau dureroase.
Un exemplu este caria interdentară, care apare între doi dinți vecini, într-o zonă mai dificil de observat și de curățat.
„Uneori, problema evoluează în profunzime înainte să apară primele simptome. Un exemplu este caria interdentară care, din cauza poziției sale, este descoperită, de obicei, la un control de rutină sau doar în momentul în care provoacă simptome.”
Dar cariile nu sunt singurele afecțiuni care pot evolua în tăcere.
„Boala parodontală, cunoscută sub numele popular de parodontoză, este un exemplu de afecțiune care poate evolua în tăcere. Osul și gingia care susțin dinții se retrag, iar în lipsa tratamentului, dinții se pot pierde”, explică medicul.
De asemenea, granuloamele și chisturile apicale, leziuni care se dezvoltă în jurul vârfului rădăcinii dentare, pot fi descoperite întâmplător, în urma unei radiografii de rutină, chiar și atunci când pacientul nu simte durere.
Semnele pe care le ignorăm: de la sângerarea gingiilor la durerile de cap
Nu toate problemele dentare sunt complet lipsite de simptome. Uneori, organismul ne transmite semnale, însă le considerăm normale sau prea puțin importante pentru a solicita un consult.
Unul dintre cele mai frecvente exemple este sângerarea gingivală.
„Cu siguranță, sângerarea gingivală este unul dintre cele mai frecvente semne pe care pacienții le ignoră. Cei mai mulți oameni consideră că sângerarea la periaj sau când mușcă dintr-un măr, de exemplu, este normală.”
În realitate, aceasta poate reprezenta primul semn al unei inflamații gingivale.
Un alt simptom care merită atenție este sensibilitatea dentară, în special atunci când consumăm alimente sau băuturi reci ori dulci.
„Sensibilitatea la rece sau dulce poate fi provocată de mai mulți factori, de la expunerea dentinei până la carii sau fisuri dentare”, precizează medicul stomatolog.
Nici respirația urât mirositoare persistentă nu ar trebui ignorată.
„Halena sau respirația urât mirositoare cronică este, de obicei, ignorată de oameni sau tratată cu apă de gură. În realitate, aceasta poate ascunde o igienă deficitară sau chiar boală parodontală.”
Există însă și probleme pe care pacienții nici măcar nu realizează că le au. Printre acestea se numără bruxismul, adică scrâșnitul sau încleștarea involuntară a dinților, care apare frecvent în timpul somnului.
„În timp, poate duce la uzură dentară, dureri musculare la nivelul maxilarului sau chiar dureri de cap cronice.”
Astfel, simptomele aparent minore pot ascunde afecțiuni care necesită evaluare și tratament stomatologic.
Ce riscăm atunci când amânăm vizita la stomatolog?
Amânarea unui control poate avea consecințe atât asupra sănătății, cât și asupra costurilor tratamentului.
Dr. Diana-Mihaela Seserman propune să privim această problemă din două perspective: cea financiară și cea legată de sănătatea orală și calitatea vieții.
„Pe plan financiar, o carie simplă poate fi tratată printr-o obturație, de cele mai multe ori într-o singură ședință.”
În schimb, atunci când problema este ignorată, tratamentul poate deveni mult mai complex.
„Dacă, caria nu este tratată la timp, în funcție de cantitatea de țesut dentar rămas, poate fi nevoie de aplicarea unei restaurări protetice, adică o coroană, deoarece un dinte devital devine mai casant și există riscul fracturării.”
Prin urmare, o problemă care ar fi putut fi rezolvată relativ simplu poate ajunge să necesite mai multe intervenții, timp și cheltuieli suplimentare.
Sănătatea orală și sănătatea generală: o legătură mai importantă decât credem
Dincolo de sănătatea dinților, problemele netratate pot avea implicații și asupra restului organismului.
„Pe plan general, sănătatea orală este strâns legată de întregul organism. Infecțiile orale și inflamația cronică pot depăși cavitatea orală.”
Medicul atrage atenția asupra relației dintre afecțiunile parodontale și anumite boli sistemice.
„Boala parodontală, de exemplu, este asociată cu anumite afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul și unele boli cardiovasculare, relația fiind una complexă.”
Aceste asocieri nu înseamnă că o problemă dentară provoacă automat o altă boală, însă subliniază importanța îngrijirii sănătății orale ca parte a sănătății generale.
Pubertatea, alimentația și prevenția
Sănătatea orală este influențată și de schimbările prin care trece organismul, dar și de obiceiurile zilnice.
În perioada pubertății, modificările hormonale pot face gingiile mai reactive la placa bacteriană, favorizând apariția gingivitei de pubertate. Totodată, obiceiurile alimentare și igiena orală pot contribui la creșterea riscului de carii.
În ceea ce privește alimentația, medicul subliniază că nu doar cantitatea de zahăr contează, ci și frecvența consumului.
„Bacteriile din cavitatea bucală metabolizează zaharurile și produc acizi care atacă smalțul.”
Consumul repetat de dulciuri și băuturi acide pe parcursul zilei poate reduce timpul în care smalțul are posibilitatea să se remineralizeze.
„Transformați vizita la stomatolog într-un obicei de rutină, nu într-o urgență”
La finalul discuției, medicul stomatolog revine asupra celui mai important aspect: prevenția.
„Prevenția este, în primul rând, despre sănătate, dar este și despre economia de timp, bani și stres.”
Potrivit medicului, controalele preventive ar trebui efectuate, în general, la intervale de șase luni, atât de adulți, cât și de copii. În cazul celor mici, unde cariile pot evolua mai rapid din cauza smalțului mai subțire al dinților temporari, pot fi recomandate controale mai frecvente, la trei-patru luni, în funcție de riscul individual.
„Cel mai important sfat pe care îl pot oferi este să transformați vizita la stomatolog într-un obicei de rutină și nu într-o urgență.”
Un control preventiv poate identifica problemele într-un stadiu incipient, când tratamentul este, de regulă, mai simplu, mai puțin invaziv și mai puțin costisitor.
Așadar, faptul că nu ne dor dinții nu înseamnă neapărat că sunt sănătoși. Uneori, cele mai importante probleme sunt tocmai cele pe care nu le simțim.
Îi mulțumim dr. Diana-Mihaela Seserman pentru timpul acordat și pentru informațiile oferite!
Prin rubrica „Sănătate în comunitate”, continuăm să aducem specialiștii locali mai aproape de sibieni, să încurajăm prevenția și să oferim răspunsuri la întrebările care ne preocupă sănătatea și starea de bine.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
