Salarii de lux la stat, în timp ce unele sisteme sunt oprite sau companii nu livrează rezultate! Cine încasează zeci de mii de lei lunar.

Salarii de zeci de mii de lei, indemnizații consistente și venituri cumulate din mai multe funcții, în instituții și companii de stat care au ajuns în atenția autorităților.

În timp ce Guvernul discută despre restructurarea aparatului public și desființarea unor instituții, situațiile unor directori readuc în discuție eficiența cheltuirii banilor publici.

Printre exemplele prezentate se află conducerea sistemului antigrindină, Telegondola Mamaia și Compania Națională de Investiții Rutiere.

Potrivit unei analize prezentate de Antena 3 CNN, există conducători care continuă să încaseze remunerații importante chiar dacă activitatea instituțiilor pe care le coordonează este suspendată sau se desfășoară doar sezonier.

20.000 de lei lunar la Antigrindină, deși sistemul este oprit

Unul dintre cele mai controversate cazuri este cel al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creșterea Precipitațiilor.

Programul de lansare a rachetelor antigrindină este suspendat din 2024, însă conducerea instituției continuă să primească salarii consistente.

Directorul general Dragoș Manole ar încasa aproximativ 20.000 de lei în fiecare lună. Pe lângă veniturile din această funcție, acesta primește și o pensie de la Ministerul Apărării Naționale, în valoare anuală de 64.560 de lei, conform informațiilor prezentate de Antena 3 CNN.

Nici funcția de vicepreședinte al instituției nu este remunerată modest. Vasilica Baicu ar primi aproximativ 11.000 de lei lunar.

Situația ridică întrebări despre eficiența cheltuielilor publice și despre necesitatea menținerii actualei structuri administrative în condițiile în care programul principal al instituției nu funcționează.

13.245 de lei lunar la Telegondola Mamaia, inclusiv în extrasezon

Un alt exemplu prezentat este cel al Telegondolei Mamaia, unde directorul George Cazacu primește o indemnizație lunară de 13.245 de lei, deși transportul public cu telegondola este disponibil doar aproximativ patru-cinci luni pe an.

În perioada rămasă, activitatea este concentrată pe lucrări de întreținere și mentenanță.

Întrebat despre remunerația primită în lunile în care telegondola nu transportă turiști, directorul a explicat că societatea își continuă activitatea economică și în extrasezon.

Acesta a susținut că societatea este profitabilă și că, în ultimii patru-cinci ani, rata profitului ar fi ajuns la aproximativ 30%.

Compania se află, de asemenea, într-o procedură de fuziune prin absorbție cu Mamaia SA.

Venituri cumulate din mai multe funcții

Antena 3 CNN prezintă și veniturile unor membri ai consiliului de administrație al Telegondolei Mamaia.

Liviu Mălureanu ar încasa aproximativ 10.000 de lei lunar din funcția de membru al consiliului de administrație și din activitatea desfășurată la Conversmin.

Any-Nadine Moldoveanu primește aproximativ 3.000 de lei lunar din consiliul de administrație, la care se adaugă venituri de 54.000 de lei de la o companie privată din domeniul turismului.

În cazul Iolandei Tamaș, indemnizația de la Telegondola Mamaia este de 3.070 de lei, în timp ce veniturile obținute dintr-o firmă de construcții sunt de 77.503 lei, potrivit informațiilor prezentate de postul de televiziune.

Peste 62.000 de lei lunar pentru șeful Companiei Naționale de Investiții Rutiere

Un alt caz care atrage atenția este cel al directorului Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.

Acesta ar avea venituri lunare de 47.980 de lei pentru funcția de director al CNIR și încă 14.636 de lei din calitatea de membru al consiliului de administrație al Carpatica Feroviar România.

În total, remunerațiile ajung la 62.616 lei pe lună, echivalentul a peste 13.000 de euro.

Controversa este alimentată și de faptul că, de la înființarea companiei, în 2023, CNIR nu a dat în folosință niciun kilometru de autostradă, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.

Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a criticat inclusiv suprapunerea atribuțiilor dintre CNIR și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

„Prin PNRR, domnul Ghinea a considerat necesar să avem o nouă companie, care se numește CNIR și care face exact același lucru ca și CNAIR-ul, doar că acum trebuie să avem două instituții”, a declarat Sorin Grindeanu.

Urmează restructurări în instituțiile statului?

Discuțiile privind reorganizarea aparatului public au fost relansate după ce Sorin Grindeanu a anunțat că vicepremierul Marian Neacșu lucrează la o listă de instituții care ar putea fi desființate.

Exemplele prezentate readuc în prim-plan o întrebare importantă: cât de justificată este menținerea unor structuri publice și a unor conduceri bine remunerate atunci când activitatea este suspendată, sezonieră sau rezultatele întârzie să apară?

Rămâne de văzut ce instituții vor intra efectiv în procesul de reorganizare și dacă acesta va aduce o reducere reală a cheltuielilor statului.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007