Un nou drum de aproximativ 100 de kilometri, între Curtea Domnească din Târgoviște și Castelul Bran, începe să capete repere în teren. Prima bornă a proiectului Via Wallachia a fost amplasată joi, 12 noiembrie 2026, la Târgoviște. La celălalt capăt al traseului se conturează o posibilitate interesantă: întâlnirea cu Via Transilvanica, prezentă deja la Bran prin Terra Borza Teutonica.

Mai degrabă o „soră” mai mică decât un rival, Via Wallachia ar putea adăuga o nouă legătură între regiunile istorice ale României. Branul are deja un reper potrivit pentru o asemenea întâlnire: zona „Inima Reginei Maria”, unde se află o bornă Via Transilvanica. Iar Via Transilvanica este Drumul care unește ! O conexiune între cele două proiecte rămâne însă o posibilitate geografică și turistică; amplasarea primei borne la Târgoviște nu echivalează cu anunțarea unui traseu comun.

De la cetatea de scaun, peste Leaota, spre Transilvania

Inițiativa îi aparține lui Geo Badea, alpinist, salvamontist și profesor de geografie. Proiectul propune descoperirea la pas a unor sate, locuri istorice și peisaje montane dintre Târgoviște și Bran, sub numele „Via Wallachia – Drumul ascuns al lui Vlad Țepeș”. De fapt, acesta este și vechiul drum de transhumanță al păstorilor din Bran în drumul lor spre Gurile Dunării, Dobrogea sau Bărăgan.

Parcursul este împărțit în cinci etape. Prima leagă Târgoviște de Pucioasa, trecând și pe la Mănăstirea Dealu. A doua continuă spre Pietroșița și Dealu Frumos, iar sectorul următor urcă în Munții Leaota. În apropierea Branului, ultima etapă, „Poarta Transilvaniei”, poate include zona Amfiteatrul Transilvania și satul Șimon, înaintea sosirii la Castelul Bran.

Prezentarea oficială indică o altitudine maximă de 2.133 de metri și clasifică traseul complet drept dificil. Via Wallachia combină, așadar, turismul cultural cu drumeția montană și include sectoare care cer pregătire și planificare.

Prin Bucegi și Șimon, spre Bran

Pe lângă parcursul Via Wallachia anunțat peste Leaota, legătura dintre Dâmbovița și Bran poate fi explorată și prin Bucegi, într-un itinerar distinct. Lacurile Scropoasa și Bolboci, Cheile Tătarului, pajiștile de la Padina și Peștera Ialomiței, cunoscută și ca Peștera Ialomicioarei, oferă motive pentru o călătorie mai amplă prin această parte a muntelui.

Din zona Padina, itinerarul prin Bucegi ar continua peste Șaua Strunga, apoi ar coborî spre Șimon pe Culmea Pleașa, Dealul Vlădelea și Muchea Școrții. Coborârea ar pune în valoare peisajele și patrimoniul satului, înaintea sosirii la Bran, în zona fostei vămi și a memorialului „Inima Reginei Maria”. Acesta este parcursul de explorare avut în vedere pentru legătura prin Bucegi.

Aceste treceri păstrează și memoria unei lumi pastorale. Cu mult înaintea drumețiilor de astăzi, păstorii brăneni își duceau turmele dinspre pășunile montane către locurile de iernat din câmpie. Vechile drumuri ale transhumanței coborau spre Bărăgan, bălțile și Delta Dunării, până către gurile fluviului. O călătorie prin această regiune poate spune astfel și povestea unor legături economice și omenești care traversau Carpații.

Prima bornă este instalată; amenajarea continuă

Evenimentul din 12 noiembrie marchează un pas al amenajării, nu încheierea tuturor lucrărilor. Potrivit informațiilor publicate de Incomod Media la lansare, celelalte 99 de borne sunt planificate până cel târziu la începutul verii 2027, câte una la fiecare kilometru. Realizarea lor se bazează pe sponsorizări, iar instalarea implică voluntari.

Vestea vine după luni de identificare și curățare a potecilor. În septembrie, echipa proiectului anunța că traseul fusese conturat integral și că pe unele sectoare apăruseră deja primii turiști. Conturarea drumului și completarea sistemului de orientare sunt, însă, etape diferite ale proiectului.

Șimonul, satul bisericilor și al amintirilor regale

Coborârea spre Șimon aduce în fața călătorului un sat pitoresc, cu fânețe, gospodării și priveliști spre munte, dar și cu locuri care păstrează amintirea Reginei Maria. Aici, pe lângă frumusețea peisajului, merită descoperite cele două biserici ale comunității: biserica nouă, cu hramul Sfântul Nicolae, și biserica veche, Cuvioasa Paraschiva. Ambele figurează în Lista Monumentelor Istorice; cea veche este datată în 1792.

Biserica Sfântul Nicolae păstrează o poveste legată de refacerea clopotului pierdut în timpul Primului Război Mondial. La 17 octombrie 1920, Regina Maria a venit în Valea Șimonului însoțită de prințul Barbu Știrbey. Preotul Ioan Moșoiu le-a vorbit despre clopotul rechiziționat în 1916 și despre dorința de a-l înlocui. Studiul istoricului Emil Stoian, bazat pe cronica parohială, consemnează donații de câte 3.000 de lei din partea Reginei Maria și a generalului Traian Moșoiu. Noul clopot urma să poarte numele suveranei.

Istoria bisericii vechi duce călătorul și mai departe în trecutul satului. Lăcașul cu hramul Cuvioasa Paraschiva, sfințit în 1793, păstrează memoria comunității care l-a ridicat, a familiilor de păstori și a credinței lor. Împreună, cele două biserici dau Șimonului o poveste care merită o oprire, înaintea sosirii la Bran.

Branul, posibil punct de întâlnire cu Via Transilvanica

Terra Borza Teutonica este prima extensie a traseului principal Via Transilvanica. Potrivit prezentării Tășuleasa Social, aceasta trece prin zona Viscri, Poiana Mărului, Bran și Râșnov, ajungând la Brașov. Pagina oficială a ținuturilor indică în prezent 187 de kilometri și opt etape pentru această ramură.

Dinspre Șimon, călătoria poate continua spre zona fostei vămi a Branului, mărturie a vechilor legături comerciale dintre Țara Românească și Transilvania, și apoi spre „Inima Reginei Maria”. Aici, în fața criptei în care a fost păstrată inima suveranei, se află borna Via Transilvanica dedicată Reginei Maria. Locul ar putea deveni și reperul unei viitoare întâlniri cu drumul care vine dinspre Târgoviște.

Pentru drumeți, o legătură clară între trasee ar putea însemna continuarea călătoriei din Țara Românească spre alte zone ale Transilvaniei. Pentru a funcționa ca itinerar comun, ar conta semnalizarea legăturii, informațiile de orientare și coordonarea dintre administratorii celor două proiecte.

Și Sibiul ar putea fi legat de Via Wallachia

Prin întâlnirea celor două drumuri la Bran, și județul Sibiu ar putea fi legat de viitoarea Via Wallachia. Etapele sibiene ale Via Transilvanica, din Terra Saxonum, sunt parte a traseului principal; Terra Borza Teutonica este ramura care oferă legătura către Bran. Conectarea de aici cu Via Wallachia ar permite continuarea unei călătorii dinspre comunitățile sibiene către Șimon și, mai departe, spre Târgoviște. Este o perspectivă de conectare a traseelor, nu o legătură oficializată între cele două proiecte.

Pentru satele de pe trasee, miza ar putea fi una foarte concretă: o noapte de cazare, o masă, cumpărături de la un producător sau serviciile unui ghid. Aceste beneficii sunt un potențial de dezvoltare, nu un rezultat economic deja măsurat pentru Via Wallachia.

Vlad Țepeș, inspirația unei călătorii simbolice

Povestea proiectului pornește de la retragerea lui Vlad Țepeș spre Transilvania, în 1462. Inițiatorii precizează pe site-ul oficial că traseul istoric exact nu este cunoscut cu certitudine și că Via Wallachia reprezintă o călătorie simbolică, inspirată de vechile treceri dintre Valahia și Transilvania. Asocierea cu voievodul trebuie înțeleasă în acest sens, nu ca dovadă că el a parcurs întocmai actualele poteci.

Prin Șimon și Bran, o călătorie începută în Dâmbovița ar putea întâlni rețeaua Via Transilvanica și ar putea continua către satele Transilvaniei, inclusiv către etapele din județul Sibiu. În sens invers, drumeții ar putea veni dinspre Sibiu pe Via Transilvanica și Terra Borza, pentru a descoperi apoi Șimonul și drumul către Târgoviște. Punerea în legătură a acestor trasee ar transforma o destinație de final într-un nou început de călătorie.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI