Un obiect cosmic cu dimensiuni de numai câțiva metri a devenit subiectul unei ipoteze neobișnuite în comunitatea astronomică. Denumit 1998 KY26, acesta prezintă o accelerație care nu poate fi explicată doar prin gravitație. Un cercetător de la Universitatea Harvard ia în calcul o posibilitate surprinzătoare: corpul observat ar putea fi o sondă sovietică dispărută în urmă cu aproape patru decenii.
Ipoteza a fost formulată de astrofizicianul Avi Loeb, împreună cu cercetătorii Adam Hibberd și Adam Crowl.
Aceștia au analizat posibilitatea ca obiectul să fie, de fapt, Phobos 1, o sondă lansată de Uniunea Sovietică în iulie 1988, într-o misiune către Marte și satelitul său Phobos.
Contactul cu aparatul spațial a fost pierdut pe 2 septembrie 1988, după transmiterea unei comenzi greșite de la sol, care a afectat sistemul de orientare.
În consecință, sonda nu și-a mai putut îndrepta panourile solare către Soare, iar bateriile s-au descărcat.
Asemănările identificate de echipa lui Loeb au alimentat această ipoteză. Obiectul 1998 KY26 are un diametru estimat la aproximativ 11 metri și efectuează o rotație completă în numai 5,35 minute. De asemenea, reflectă aproximativ 52% din lumina solară.
Cercetătorii au construit un model tridimensional simplificat al sondei Phobos 1, iar acesta a reprodus în mod satisfăcător variațiile de luminozitate observate în opt seturi de măsurători ale obiectului.
În plus, calculele lor sugerează că presiunea exercitată de lumina Soarelui asupra sondei și a panourilor sale ar putea explica accelerația neobișnuită.
Există însă și explicații naturale. Astronomii au luat în calcul posibilitatea ca 1998 KY26 să fie o așa-numită cometă întunecată, un corp care poate prezenta accelerații suplimentare fără să dezvolte o coadă vizibilă.
Un studiu realizat de Korbin Hansen și Masatoshi Hirabayashi, de la Georgia Institute of Technology, publicat în revista Icarus, a analizat posibilitatea existenței gheții în interiorul obiectului.
Calculele au indicat însă că temperaturile la care acesta a fost expus ar fi fost prea ridicate pentru conservarea gheții de apă pe termen lung.
Alte cercetări, publicate în Astronomy & Astrophysics, indică proprietăți compatibile cu un asteroid stâncos, provenit probabil din regiunea interioară a centurii de asteroizi.
Nici NASA nu confirmă ipoteza unei sonde artificiale. Jared Isaacman, administratorul agenției spațiale americane, a abordat subiectul joi, 12 noiembrie 2026, în emisiunea Fox & Friends, difuzată de Fox News, și a transmis că nu există motive de îngrijorare.
„În primul rând, nimic nu este pe cale să ne lovească, vreau să fie foarte clar acest lucru.
Nu am văzut nicio dovadă care să sugereze că acest obiect reprezintă o amenințare pentru planeta noastră sau că ar fi altceva decât un asteroid”, a declarat Jared Isaacman.
De altfel, apropierea obiectului de Pământ nu reprezintă un pericol de impact. Potrivit estimărilor Agenției Spațiale Europene, 1998 KY26 va trece la aproximativ 51,5 milioane de kilometri de planeta noastră în 2028, iar în 2039 distanța ar putea ajunge la aproximativ 16,1 milioane de kilometri.
Misterul ar putea fi elucidat în 2031, când sonda japoneză Hayabusa2, operată de agenția JAXA, este programată să ajungă în apropierea obiectului.
Observațiile directe ar putea dezvălui detalii despre forma, structura și compoziția acestuia.
Până atunci, ipoteza lui Avi Loeb rămâne nedemonstrată. 1998 KY26 ar putea fi un asteroid cu proprietăți neobișnuite, un corp cu activitate cometară sau chiar o sondă sovietică abandonată în spațiu. Deocamdată, astronomii nu au un răspuns definitiv.
FOTO: Arhivă
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
