Cum ne-a schimbat istoria înălțimea: agricultura ne-a făcut mai scunzi, iar ciuma a adăugat centimetri

spot_img
Cele mai citite

Oamenii sunt astăzi, în medie, cu aproximativ 10 centimetri mai înalți decât în urmă cu un secol. Evoluția nu a fost, însă, una constantă. De-a lungul istoriei, schimbările din alimentație, apariția agriculturii, epidemiile și industrializarea au influențat direct dezvoltarea fizică a populației. Paradoxal, unele dintre cele mai importante transformări ale civilizației au avut efecte neașteptate: agricultura i-a făcut pe oameni mai scunzi, în timp ce perioada de după Marea Ciumă a fost asociată cu o creștere a înălțimii medii.

Datele platformei Our World in Data, citate de publicația Blic, arată că adulții tineri din prezent sunt mai înalți decât generațiile anterioare, indiferent de regiunea lumii. Un studiu publicat în 2016, care a comparat persoanele născute în 1896 cu cele născute în 1996, a identificat unele dintre cele mai spectaculoase creșteri: aproximativ 20 de centimetri în cazul femeilor din Coreea de Sud și 17 centimetri în cazul bărbaților din Iran, relatează Mediafax.

Specialiștii explică această evoluție prin îmbunătățirea alimentației, accesul mai bun la servicii medicale, vaccinare și reducerea expunerii la boli în copilărie.

Dr. Aravinda Guntupalli, de la Universitatea din Aberdeen, consideră că toate aceste schimbări au contribuit la creșterea înălțimii medii. La rândul său, Matthias Blum, istoric economic la Universitatea Queen’s din Belfast, subliniază că înălțimea este un indicator important al nivelului de trai.

Deși moștenirea genetică are un rol esențial, dezvoltarea fizică depinde și de alimentație, sănătate, condițiile de locuit și mediul în care cresc copiii.

Revoluția agricolă a redus înălțimea oamenilor

Una dintre cele mai surprinzătoare schimbări s-a produs în urmă cu aproximativ 12.000-10.000 de ani, odată cu revoluția neolitică. Trecerea de la vânătoare și cules la agricultură a transformat radical modul de viață al comunităților umane, dar nu a adus automat și o îmbunătățire a sănătății.

Un studiu din 2022, care a luat în calcul inclusiv diferențele genetice dintre populații, a arătat că oamenii din perioada neolitică erau, în medie, cu 2,8 centimetri mai scunzi decât ar fi fost de așteptat.

Explicația ține în mare parte de schimbarea alimentației și a condițiilor de trai. Vânătorii-culegători aveau o dietă mai diversificată, care includea o proporție mai mare de produse de origine animală. În schimb, primele comunități agricole au ajuns să depindă de un număr mai mic de culturi și au fost expuse unor noi riscuri.

Stabilirea permanentă în așezări, munca fizică intensă și apropierea de animalele domestice au favorizat răspândirea bolilor. În aceste condiții, chiar dacă agricultura putea asigura mai multă hrană, calitatea alimentației și starea generală de sănătate nu erau neapărat mai bune.

Cum a influențat ciuma înălțimea populației

Un alt episod istoric cu efecte surprinzătoare asupra dezvoltării fizice a fost Moartea Neagră, pandemia de ciumă care a devastat Europa la mijlocul secolului al XIV-lea.

În Anglia, înălțimea medie a populației a crescut de la aproximativ 170 de centimetri, la începutul secolului al XIV-lea, la circa 174 de centimetri la începutul secolului următor.

Una dintre explicațiile luate în calcul de cercetători este legată de schimbările economice produse de epidemie. Moartea unei părți importante a populației a provocat o criză a forței de muncă. Supraviețuitorii au ajuns să beneficieze de salarii mai mari și, în anumite cazuri, de acces mai bun la resurse și hrană.

Aceste condiții ar fi putut contribui la îmbunătățirea stării de sănătate și, implicit, la creșterea înălțimii generațiilor următoare.

Revoluția Industrială a adus, inițial, o scădere a înălțimii

Industrializarea, considerată unul dintre cele mai importante motoare ale dezvoltării economice moderne, nu a însemnat de la început și o viață mai bună pentru populație.

În primele etape ale Revoluției Industriale, condițiile de trai din numeroase orașe s-au deteriorat. Locuințele supraaglomerate, igiena precară, poluarea și programul istovitor de muncă din fabrici și mine au afectat sănătatea oamenilor.

În unele centre industriale, condițiile erau atât de dificile încât muncitorii ajungeau să împartă aceleași paturi, folosindu-le pe rând, în funcție de turele de lucru.

Acest context a contribuit la stagnarea sau chiar la scăderea înălțimii medii în mai multe țări. Abia ulterior, odată cu îmbunătățirea alimentației, a locuințelor, a igienei și a serviciilor medicale, populația a început să recupereze diferențele.

Au ajuns oamenii la limita înălțimii?

Pentru generația născută în 1996, înălțimea medie globală este de aproximativ 171 de centimetri în cazul bărbaților și 159 de centimetri în cazul femeilor.

Totuși, în unele dintre cele mai dezvoltate țări, creșterea în înălțime pare să fi încetinit. O posibilă explicație este că populațiile respective s-au apropiat de potențialul lor genetic, după decenii în care alimentația și condițiile de viață s-au îmbunătățit considerabil.

Alți factori, precum schimbările din dietă și stilul de viață, ar putea contribui la această stagnare.

Dr. Aravinda Guntupalli atrage atenția și asupra unei alte probleme: diferențele de înălțime dintre populațiile din țările bogate și cele sărace, dar și dintre grupurile sociale din aceeași țară, riscă să se accentueze.

În statele cu venituri mici și medii, întârzierea creșterii la copii rămâne o problemă importantă de sănătate publică. Malnutriția, accesul limitat la servicii medicale și lipsa programelor eficiente de prevenție afectează dezvoltarea generațiilor tinere.

În plus, schimbările climatice, secetele și inundațiile pot pune în pericol securitatea alimentară, în timp ce reducerea finanțării pentru sănătatea globală amenință programele de vaccinare și nutriție.

Evoluția înălțimii umane arată, astfel, că progresul nu depinde doar de resursele disponibile, ci și de felul în care acestea influențează sănătatea și condițiile de viață. Istoria demonstrează că mai multă hrană, dezvoltarea economică sau transformările sociale nu garantează automat o populație mai sănătoasă și mai înaltă.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Testări gratuite pentru plămâni, la Sibiu! Medicii trag un semnal de alarmă: simptomele pe care mulți le ignoră

Sibienii au ocazia să afle cât de bine funcționează plămânii lor, fără să plătească pentru investigații.Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu...

Știri pe același subiect