Trump, Xi, Putin și pacea mondială

spot_img
Cele mai citite

Beijingul anunță că Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin vor discuta joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, despre „pacea mondială” și stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. Trump spune că va vorbi despre războiul din Ucraina. Întrebată direct, diplomația chineză a lăsat tema deschisă. Până la reuniunea în trei, cele mai clare semnale publice au venit de pe pista aeroportului.

Cum prezintă Beijingul întâlnirea

Agenția de stat Xinhua o prezintă drept prima reuniune față în față a liderilor Chinei, Statelor Unite și Rusiei în acest format. Purtătoarea de cuvânt Mao Ning a ales o referință istorică precisă. A amintit că cele trei țări au luptat de aceeași parte în Al Doilea Război Mondial și că dețin astăzi locuri permanente în Consiliul de Securitate al ONU. În relatarea chineză, aceasta este justificarea pentru dialogul dintre cele trei puteri. Publicația din Shanghai The Paper pune întâlnirea în contextul unei zile pline de întrevederi, cu China în rolul gazdei APEC.

Când un jurnalist japonez a întrebat despre Iran și controlul armamentului nuclear, Mao Ning a rămas la formula generală despre pace. Miercuri, colegul ei Guo Jiakun a dat același răspuns când AFP l-a întrebat dacă se va discuta despre Ucraina și când The Hindu a cerut să afle ce rezultat concret așteaptă China. Trump și-a exprimat public intenția de a aborda războiul și limitarea arsenalelor nucleare.

Două primiri la același aeroport

Putin a aterizat miercuri la Shenzhen la scurt timp după ora două dimineața. Pe covorul roșu, flancat de garda de onoare, l-a întâmpinat Cai Qi, șeful de cabinet al lui Xi și membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic. Cai Qi a participat și la primirea lui Trump, în aceeași după-amiază. De data aceasta, Xi a venit personal. Orchestra militară a intonat ambele imnuri, iar avioane de luptă au survolat zona. Xi a explicat gestul prin curtoazia reciprocă. În septembrie, Donald și Melania Trump merseseră la aeroport să-l întâmpine în Statele Unite.

Între cele două sosiri, Xi îl primise deja pe Putin pentru o discuție bilaterală, pe care Xinhua a prezentat-o prin prisma comerțului și a cooperării strategice. Seara, filmarea dinaintea fotografiei de grup îi arată pe Trump și Putin strângându-și mâna. În fotografia finală, Trump stă lângă Xi, iar Peng Liyuan, soția liderului chinez, se află între Xi și Putin. Xinhua a publicat și un cadru cu cei trei discutând înainte de banchet.

Ce așteaptă Europa de la Shenzhen

La Paris, editorialul din Le Monde tratează cu scepticism comparația cu Ialta. Argumentul său este că interesele celor trei lideri rămân prea divergente pentru un mare acord, inclusiv din cauza rivalității americano-chineze în comerț și tehnologie. Euronews surprinde o teamă mai concretă la Kiev și în capitalele europene. O formulă pentru Ucraina ar putea fi discutată în absența celor care ar trebui să o accepte și să o pună în aplicare.

La Bruxelles, EUobserver urmărește ce ar fi dispus să facă Xi. China are pârghii economice și diplomatice asupra Moscovei, observă publicația, iar până acum a arătat puțină disponibilitate să le folosească public pentru a obține concesii de la Kremlin. În analiza publicată la Londra de Chatham House, riscul imediat este ca Trump să dea greutate unor cereri teritoriale rusești. Asta ar putea schimba direcția negocierilor chiar dacă reuniunea de la Shenzhen se rezumă la un schimb de poziții.

În paralel, diplomația ucraineană are deja un canal de discuție cu americanii și europenii. Luni, 16 noiembrie, Volodimir Zelenski a anunțat consultări la care au participat trimiși ai SUA și reprezentanți ai Franței, Germaniei, Regatului Unit, Italiei, Poloniei, UE și NATO. Reuters relata în aceeași zi că Moscova încă nu își dăduse acordul pentru participarea europenilor la următoarea rundă cu Rusia. Pentru Europa, testul este dacă Washingtonul duce eventualele propuneri de la Shenzhen înapoi la masa la care se află și Kievul.

Miza României la Dunăre și la Marea Neagră

Pentru România, riscul are deja o geografie precisă. În noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Ministerul Apărării a detectat ținte aeriene în Ucraina, în apropiere de Vâlcove și Ismail. Două avioane F-16 românești au decolat de la Fetești, iar populația din nordul județului Tulcea a primit un mesaj RO-Alert. Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a declarat pentru Digi24, citat de Agerpres, că România a cerut NATO intensificarea monitorizării la Marea Neagră.

Dacă la Shenzhen apare o propunere de încetare a focului, Bucureștiul are motive să urmărească dacă ea acoperă atacurile din apropierea gurilor Dunării și navigația comercială la Marea Neagră. La fel de important este cine ar supraveghea respectarea ei și la ce garanții ar avea acces Ucraina. Un rezultat realist pentru joi ar fi un pas diplomatic care poate fi negociat mai departe cu Kievul. Pentru România, valoarea acelui pas se va măsura în riscul rămas la frontieră.

Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Ce aduce nou Erasmus+ în 2027

Școlile și organizațiile care vor să înceapă un proiect Erasmus+ în 2027 primesc mai mult timp pentru mobilități. Școlile...

Știri pe același subiect