Cancerul de sân sau cancerul mamar este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer dezvoltate de femei, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit statisticilor, 8 din 10 cazuri de cancer mamar apar la femeile de peste 50 de ani, după ce au trecut de menopauză. Ce presupune tratamentul chirurgical în cazul cancerului de sân ne spune dr. Ciprian Tănăsescu, Medic Primar Chirurg Spitalul Clinic Judeţean Sibiu, Doctor în Ştiinţe Medicale, Şef de Lucrări Univ. „Lucian Blaga” Sibiu.
Ce presupune tratamentul modern de operare a cancerului de sân?
Din păcate incidenţa cancerului de sân este în continuă creştere, ajungând la momentul actual ca una din 6 femei să dezvolte cancer de sân. De aceea cred că foarte important este ca în momentul în care o persoană prin autopalpare îşi depistează o formaţiune tumorală (o crescătură) la nivelul sânului este obligatoriu să meargă la medicul de familie sau direct la specialistul chirurg sau oncolog, deoarece doar acesta va putea face diferenţa exactă între o formaţiune benignă şi una malignă. Societatea Americană de Cancer AARP, Liga Română de Cancer şi alte organizaţii medicale recomandă că femeile în vârstă de peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie. Consider că depistarea precoce a cancerului de san, adică într un stadiu cât mai incipient, împreună cu sancţiunea chirurgicală a stărilor precanceroase constituie cheia terapiei cancerului de san. Legat de tratamentul chirurgical modern al cancerului de sân, pot să va spun că intervențiile chirurgicale în această patologie şi-au scăzut agresivitatea, deci şi efectele mutilante ale pacientei, odată cu introducerea terapiilor complementare cum ar fi: radioterapia, chimioterapia, hormonoterapia, terapia biologică cu anticorpi monoclonali. Că să fiu mai clar, dacă înainte într-o intervenţie chirurgicală radicală pentru cancer de sân se scotea glanda în totalitate împreună cu muşchii pectoralii, pacienta rămânând cu mari sechele, la ora actuală în stadiile curative se poate scoate doar tumora cu o parte din sân (sector mamar) împreună cu ganglionii limfatici de la nivelul axilei, urmând că ulterior în funcţie de tipul tumorii pacienta să urmeze terapiile complementare enumerate anterior. În cazurile avansate, depistate tardiv se practică chimio sau radioterapia preoperatorie, pentru a scădea dimensiunile tumorii şi doar apoi se intervine chirurgical.
De ce factori depinde dacă un caz e operabil sau nu?
La ora actuală operabilitatea unui cancer de san este stabilită clar prin protocoale naţionale şi internaţionale. Tehnic, din punct de vedere chirurgical nu există cancer de sân care să nu poată fi operat, problema este ce beneficii aduci unui pacient dacă îl operezi într-un stadiu avansat. Ca urmare, un cancer în stadiile incipiente se operează direct, în stadii medii se operează după chimio şi radioterapie, iar în stadiile avansate se practică doar extirparea glandei pentru a degreva pacienta de disconfortul complicaţiilor produse de prezenţa complicaţiilor tumorii.
Ce tipuri de operaţii se pot face pentru extirparea tumorilor maligne ale sânului?
Aşa cum v-am precizat anterior, în funcţie de stadiul în care se află tumora se pot efectua de la intervenţii mici de exereză a tumorii cu ţesutul din jur (sector mamar), până la mastectomia totală în care se scoate sânul în totalitate, bineînţeles toate însoţite de excizia ganglionilor limfatici de la nivelul axilei (limfadenectomia axilară).
Mastectomia când se poate efectua, care sunt avantajele?
Spre deosebire de scoaterea unui sector mamar, mastectomia totală are avantajul că elimina riscul de recidivă locală, în cazurile în care avem de a face cu o tumoră multicentrică, adică o tumoră care pe lângă localizarea depistată să mai aibă alţi „muguri tumorali„şi în alte zone. Acest risc poate fi eliminat prin efectuarea radioterapiei postoperatorii. De asemenea, după mastectomia totală există posibilitatea unei mai bune protezări, deci a efctuării unui implant mamar, mai ales în cazul femeilor tinere. Eu personal prefer să discut cu pacienta şi să-i expun preoperator riscurile şi avantajele ambelor procedee, iar decizia finală să-i aparţină.
Care este timpul de recuperare după o astfel de operaţie?
Dacă vorbim despre timpul de recuperare fizică după o intervenţie de cancer de sân acesta este de aproximativ 3-5 zile de spitalizare şi până la două trei săptămâni de convalescenţă în funcţie de cantitatea de lichid limfatic care se scurge pe tubul de dren plasat în axilă după efectuarea exciziei ganglionilor limfatici. Dacă vorbim despre timpul de recuperare psihică, atunci acesta este mult mai lung, depinzând de factori variabili precum tipul de caracter al fiecăreia, de suportul familial, de cei din jurul pacientei în general. Trebuie să menţionez că suportul afectiv în această maladie este extrem de important la toate nivelurile, începând de la sistemul sanitar şi până la familie. E important să înţelegem că trauma psihică este uriaşă pentru o femeie care trece prin aşa o încercare, dar care poate fi depăşită cu sprijinul celor din jur.
Cât de dureroasă este această operaţie şi ce remedii există pentru calmarea durerii?
Intervenţia chirurgicală propriu-zisă nu este mai dureroasă decât alte intervenţii chirurgicale de nivel mediu, remediile fiind clasice: administrarea de antialgice minore sau medii. Ulterior se pot face exerciţii de recuperare de fizioterapie legate de mişcarea braţului afectat de evidarea ganglionară axilară. Pentru pacientele aflate în stadii terminale în care nu mai există posibilitatea tratamentului curativ (adică cel care vindecă boala) se administrează sub control oncologic preparate analgetice majore, derivate de morfină etc.
Care este rata de supravieţuire după un cancer de sân operabil?
Supravieţuirea în cancerul de sân, la fel ca şi în majoritatea cancerelor, depinde de mai mulţi factori ca: în primul rând momentul depistării, apoi tipul de cancer, gradul de agresivitate al tumorii, răspunsul la metodele complementare de tratament, complianţa pacientului.
Cancerul de sân este vindecabil complet dacă este depistat într-un stadiu incipient , iar pacienta acceptă şi respectă toate etapele de terapie necesare. Dacă este diagnosticat precoce, înaintea răspândirii în organism, femeile cu acest tip de cancer au o rată de supravieţuire la 5 ani în mai mult de 95% dintre cazuri. În cazurile avansate din momentul diagnosticării, perioada medie de supravieţuire a acestor paciente este de 18 – 30 luni. În viitor, 90% dintre femeile diagnosticate cu cancer vor supravieţui cel puţin 10 ani. Substanţele chimioterapeutice de ultimă generaţie nu doar că au rezultate promiţătoare în fazele avansate însă prelungesc speranţa de viaţă şi nu conduc la pierderea părului şi nici la distrugerea celulelor nervoase.
În prezent, CAS a început să deconteze şi unele cazuri de reconstrucţie a sânului, reconstrucţia poate fi făcută în aceeaşi intervenţie cu mastectomia?
Este adevărat că în unele cazuri este decontată proteza de către casa de asigurări. Tehnic, reconstrucţia sânului se poate face fără nici o problemă cu ocazia aceleiaşi intervenţii în care se efectuează mastectomia totală, mai ales că o intervenţie corectă de acest gen, fără implantul mamar, nu trebuie să depăşească o oră. Din punctul meu de vedere nu cred că este indicată protezarea sânului odată cu mastectomia pentru cancerul de san din mai multe motive: cel mai frecvent, intervenţia chirurgicală se efectuează după multiple cure de chimioterapie, imunitatea pacientei este la nivelul cel mai de jos, persistenţa limforagiei pe tubul de dren după efectuarea evidării ganglionare axilare poate constitui un factor de suprainfecție a implantului, refacerea mult mai anevoioasă după două agresiuni chirurgicale etc. Consider că atunci când există solicitarea de a efectua o reconstrucţie mamară după cancerul de san este ideal să se consulte un chirurg plastician, iar intervenţia să se efectueze abia după ce organismul debilitat al pacientei de chimioterapie şi intervenţia chirurgicală este complet refăcut.
În prezent se efectuează şi o intervenţie de prevenţie ( genul operaţiei pentru care a optat Angelina Jolie), atunci când acele gene BRCA 1 şi BRCA2 sunt pozitive – riscul de apariţie a cancerului la sân în viitorul apropiat fiind de 80%. Există cazuri de genul acesta la Sibiu? Le recomandaţi?
Până la momentul actual nu am efectuat această intervenţie. Dar intervenţia nu are nimic particular, o poate efectua orice chirurg care practică în mod curent chirurgia sânului. Problema este a indicației sau nu a intervenţiei chirurgicale în aceste cazuri. Dacă o pacientă, în urma screeningului, este depistată cu aceste gene, deci prezintă un risc de până la 80% de a face cancer de sân rămâne la atitudinea acesteia dacă vrea să facă mastectomia bilaterală sau optează pentru a se supraveghea atent anual ecografic şi mamografic într un centru specializat în tratamentul cancerului de sân şi doar dacă acesta apare să-şi facă intervenţia chirurgicală doar la sânul afectat. Eu optez clar pentru cea de-a două variantă, chiar dacă tehnic, vă repet, nu prezintă nicio dificultate nici efectuarea primei variante.
Pe de altă parte există şi anumite formaţiuni benigne ce pot da riscul de cancer, mai ales dacă sunt antecedente de cancer pe linie ereditară. Despre ce astfel de formaţiuni e vorba în cazul cancerului de sân?
Există anumite afecţiuni benigne care, odată cu vârsta, în special la menopauză se pot transforma în cancer mamar. Acestea poartă numele de stări precanceroase şi trebuiesc operate din timp. Ele nu au legătură cu antecedentele pe cale ereditară, dar atunci când aceste antecedente ereditare există, creşte şi riscul de cancer de sân la orice femeie. Mastoză fibrochistică este cea mai reprezentativă dintre stările precanceroase ale sânului.
Ce înseamnă screeningul cancerului de sân?
Prin screeningul cancerului de sân, ca şi prin screeningul oricărei alte boli, înţelegem examinarea periodică a organului ţintă (în cazul nostru sânul) la un anumit interval, în funcţie de riscuri. În cazul cancerului de sân, Societatea Americană de Cancer AARP, Liga Română de Cancer şi alte organizaţii medicale recomandă ca femeile în vârstă de peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie. De asemenea, este posibilă efectuarea unei ecografii mamare care nu iradiază şi este ieftină ori de câte ori avem cea mai mică suspiciune. Frecvenţa maximă a bolii este după menopauza, dar în ultima vreme afecţiunea poate apărea la orice vârstă după menarhă (prima menstruație). Începând cu vârsta de 25 de ani, autopalparea lunară trebuie efectuată, iar apoi, în cazul depistării unei formaţiuni tumorale obligatoriu este urmărirea ei într-o clinică specializată indiferent la ce vârstă.