Rapoarte instituții cultură: Sute de mii de beneficiari, dar personal puțin, subfinanțare, aparatură învechită

Managerii celor cinci instituții de cultură din subordinea Consiliului Județean Sibiu vorbesc, în rapoartele lor pentru anul 2015, despre performanțele atinse, dar și despre problemele cu care se confruntă. Majoritatea afirmă că lipsa de personal, fondurile insuficiente, incoerența legislativă din domeniu și aparatura învechită sunt cele mai dificile probleme.

Managerul Filarmonicii de Stat Sibiu, Ioan Bojin, vorbește, în raportul pentru anul trecut, despre 42.000 de beneficiari ai celor 86 de concerte, recitaluri și spectacole susținute. Acesta a făcut o analiză a spectatorilor, constatând că 45% sunt femei, 38% sunt pensionari și 15% sunt elevi. Media de vârstă a celor care au urmărit concertele Filarmonicii Sibiu este de 48 de ani. În 2015, instituția s-a descurcat cu un buget de 6.496.675 de lei, peste 4,2 milioane fiind cheltuite pentru plata personalului.
Când vine vorba despre problemele cu care s-a confruntat, Ioan Bojin vorbește despre lipsa de personal și baza de selecție redusă pentru muzicieni.
”Instituția se confruntă în continuare cu un deficit de personal artistic și administrativ cauzat de blocarea repetată a posturilor vacante în anii anteriori. Acest fapt creează încă mari dificultăți în organizarea și coordonarea activităților specifice și în dezvoltarea resurselor umane ale instituției”, arată Ioan Bojin în raport.
Acesta a precizat, la solicitarea Sibiu 100%, că în statul de funcţii al instituţiei există un numar de 102,5 posturi, dintre care 17 posturi sunt vacante. Cele mai multe – 14 – sunt la compartimentul artistic, în orchestră, ceea ce face ca susținerea concertelor să se poată realiza doar cu ajutorul colaboratorilor.
În plus, potrivit managerului Filarmonicii, „lipsa unei instituții de învățământ superior muzical la Sibiu face deosebit de dificilă selecția personalului de specialitate artistică”.
„În privinţa salarizării, sesizăm neaplicarea la timp a prevederilor Legii 353/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2007 privind instituţiile de spectacole şi concerte în privinţa salarizării personalului din instituţie şi aplicarea acestei legi doar în unele instituţii din ţară, precum şi aplicarea parţială a Legii 284/2010, cu blocarea salariilor la nivelul anului 2009. Toate au condus la salarizare diferită a angajaţilor la instituţii similare din ţară şi la iniţierea de acţiuni în instanţă pentru recuperarea unor drepturi salariale”, mai spune Ioan Bojin.
Potrivit acestuia, în prezent, 25 de angajaţi ai instituţiei au deschis acţiuni în instanţă pentru obţinerea unei alte încadrări salariale sau pentru recuperarea unor diferenţe salariale.
„Pentru eliminarea acestor probleme se impune elaborarea de urgenţă a unei noi legi a salarizării in instituţiile publice şi aplicarea unitară a acesteia”, susține managerul Filarmonicii Sibiu.
Aparatură învechită, lipsa spațiilor potrivite și statut incert al proprietății, la CNM Astra

Managerul Complexului Național Muzeal Astra, Ciprian Ștefan, vorbește, în raportul pentru anul trecut, de 437.374 de beneficiari ai acțiunilor întreprinse în toate unitățile complexului, de buna colaborare cu diferite instituții culturale, dar și de zecile de parteneriate încheiate. Având în vedere structura diferită și specificul fiecărui muzeu în parte, CNM Astra are mai multe tipuri de beneficiari – vizitatori locali, turiști din țară și străinătate, corporatiști, elevi, studenți, pensionari – fiecare cu cerințe specifice.
CNM Astra are 215 posturi aprobate în organigramă, însă doar 161 dintre acestea sunt ocupate, cele mai multe posturi vacante – 44 – fiind la categoria personal specializat.
În 2015, CNM Astra a avut un buget de aproape 20 de milioane de lei, aproape 10 milioane de lei fiind cheltuiți în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă derulate.
Nici CNM Astra nu a fost ocolit de probeleme anul trecut. Principalele „puncte slabe” pe care le-a menționat Ciprian Ștefan țin de „lipsa unei infrastructuri adecvate pentru Muzeul Emil Sigerus și Muzeul Franz Binder”, „lipsa sediului şi a dotărilor de ultimă generaţie pentru departamentul Astra Film”, „insuficienta valorificare a patrimoniului în afara expoziției de bază”, „dotare logistică deficitară (IT, multimedia) pentru activitatea de birou sau dotarea expozițiilor” și „mobilier expoziţional şi de birou parţial învechit”.
„Având în vedere situaţia precară de depozitare a patrimoniului Muzeului de Etnografie Universală «Franz Binder», într-un spaţiu insalubru, cu tavanul deteriorat, în pericol de prăbuşire, cu infiltraţii de apă din tavan, cu instalaţie electrică neizolată, s-a procedat la măsura mutării întregului patrimoniu într-una din sălile de la etajul 1 al Casei Hermes, în Piaţa Mică nr. 11. Corelat cu măsura anterioară, s-a luat măsura închiderii expoziţiei de bază Muzeului de Etnografie Universală «Franz Binder», situată la etajul 1 al Casei Hermes. Expoziţia funcţiona neschimbată de două decenii, cu mobilier învechit, cu planşe grafice şterse, cu acelaşi design şi traseu expoziţional, în condiţiile în care o expoziţie de bază este concepută, în mod normal, profesionist, economic, pentru o perioadă de maxim cinci ani”, scrie Ciprian Ștefan în raport.
Condiţiile de depozitare au fost îmbunătăţite, cu mobilier adecvat, cu pereţi suplimentari şi cu asigurarea microclimatului optim, precizează managerul CNM Astra.
O altă problemă a complexului muzeal este pierderea proprietății clădirii din Piața Mică 11, în favoarea FDGR.
„S-a luat legătura cu noul proprietar în vederea negocierii unor condiţii de păstrare în administrare a clădirii, cu funcţie de muzeu, pe o perioadă de două – trei decenii sau mai mult, astfel încât patrimoniul muzeelor pavilionare să poată fi expus publicului larg, în proiecte expoziţionale novatoare, cu programe educaţionale adecvate, în condiţii optime. În urma agreării unor termeni de către părţi, s-a decis ca, în anul 2016, să se definitiveze parteneriatul”, mai scrie Ciprian Ștefan în raport.
Și Ciprian Ștefan se plânge de lipsa legislației specifice care face să existe „neconcordanţă între valoarea de inventar şi valoarea reală a bunurilor culturale datorată”.
Managerul CNM Astra a precizat, la solicitarea Sibiu 100%, că în anul 2016 multe dintre problemele menționate pentru 2015 vor putea fi rezolvate, în parte, datorită inaugurării unei noi clădiri în Pădurea Dumbrava.
„Pavilionul multicultural multietnic realizat în Muzeul în aer liber va oferi posibilitatea organizării de expoziţii pavilionare, în condiţii foarte bune, accesibilizând obiectele de patrimoniu publicului larg. Date fiind condiţiile de microclimat din casele tradiţionale, numeroase obiecte de patrimoniu nu puteau fi expuse (icoanele, de exemplu). De asemenea, în timpul iernii obiectele de patrimoniu trebuie retrase din monumnete, pentru a fi depozitate în condiţii optime. Noile spaţii pavilionare oferă atât posibilitatea expunerii de patrimoniu în sezonul rece, cât şi accesibilizării acelor obiecte care necesită un microclimat special pentru a fi protejate”, a precizat Ciprian Ștefan.
Personal puțin și fonduri insuficiente pentru cumpărarea de cărți, la Biblioteca Astra


Managerul Bibliotecii Județean Astra, Silviu Borș, a apreciat, în raportul pentru anul trecut, că numărul cititorilor și participanților la evenimentele bibliotecii a fost de 12.455, fiind difuzate un număr de 128.258 de cărți și reviste. Beneficiarii Bibliotecii Astra sunt de toate categoriile profesionale și de toate vârstele și, în timp ce la filialele din cartiere se solicită cel mai des beletristică, la sediul central beneficiarii solicită, cel mai des, lucrări științifice.
În 2015, Biblioteca Astra s-a descurcat cu un buget de peste 3,4 milioane de lei, din care 363.431 au fost folosiți pentru achiționarea unui număr de 16.531 de documente – cărți, reviste, culegeri, ziare etc.
La problemele cu care s-a confruntat, managerul Bibliotecii Astra a vorbit despre personal insuficient, resurse financiare insuficiente pentru achiziţia de publicaţii, cheltuieli de întreţinere mari, diminuarea continuă a resurselor financiare pentru achiziţia de publicaţii în favoarea cheltuielilor pentru întreţinere și uzura morală şi fizică avansată a unor echipamente.
Potrivit raportului, biblioteca funcționează cu 55 de angajați și 2 bibliotecare aflate în concediu de maternitate. Conducerea instituției a scos la concurs un post de bibliotecar și unul de portar, reușind, în urma selecției, să ocupe doar postul de portar.
Silviu Borș apreciază că lipsa finanțării susținute pentru achiziția de carte va duce la „crearea unei discontinuităţi în colecţiile bibliotecii, scăderea numărului de publicaţii achiziţionate și scăderea numărului de utilizatori”.
Lipsa unei săli proprii și riscul reducerii numărului de evenimente, la Centrul Județean Junii

Managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii”, Silvia Macrea, apreciază că cele peste 370 de evenimente organizate în anul 2015 au adus peste 400.000 de beneficiari de toate vârstele și din toate categoriile profesionale.
În 2015, Silvia Macrea a avut 70 de posturi disponibile, dar doar 64 dintre acestea sunt ocupate și a dispus de un buget de peste 4,6 milioane de lei.
Managerul Centrului Județean Junii vorbește în raport și despre câteva „vulnerabilități” ale instituției pe care o conduce, în principal fiind vorba de lipsa unei săli proprii pentru susținerea spectacolelor.
„Instituţia nu dispune de o sală proprie pentru organizarea de spectacole şi evenimente, cele mai multe evenimente desfăşurându-se în aer liber şi fiind gratuite. În situaţia în care sunt organizate evenimente ce necesită spaţii închise pentru desfăşurare, se închiriază sala de spectacole a Cercului Militar Sibiu şi sala Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu (în condiţiile funcţionării cu autorizaţie ISU). Indicele de ocupare al sălilor este de 100%, grad de ocupare care derivă din participarea publicului la evenimente pe bază de invitație sau intrare liberă. Riscurile sunt reducerea veniturilor, atât din subvenţii, cât şi din venituri proprii sau atrase, din cauza situaţiei economice, reducerea numărului de evenimente şi a amplorii acţiunilor culturale organizate de către instituţie, ca urmare a fondurilor insuficiente, deteriorarea aparaturii existente şi imposibilitatea achiziţionării de noi echipamente și imposibilitatea finanţării perfecţionării continue a personalului”, arată Silvia Macrea în raport.
Tot de lipsa spaţiilor adecvate pentru buna desfăşurare a activităţilor instituţiei se plânge și managerul Școlii Populare de Arte și Meserii „Ilie Micu”, Alina Vintilă.
În raportul de activitate pentru 2015, aceasta vorbește despre 428 de cursanți și 1.200 de spectatori la evenimentele organizate. Beneficiarii Școlii Populare au vârste cuprinse între 6 și 65 de ani, iar instituția organizează diferite cursuri.
Consiliul Județean Sibiu: Problemele sunt cunoscute, vor fi rezolvate eșalonat

Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu au precizat, la solicitarea Sibiu 100%, că problemele semnalate în rapoartele managerilor „sunt cunoscute” și „vor fi soluționate eșalonat, în perioada următoare”.
„Problemele semnalate sunt cunoscute, discutate periodic, la întâlnirile trimestriale cu managerii instituțiilor subordonate și vor fi soluționate eșalonat, în perioada următoare. În același timp subliniem faptul că ele nu au afectat activitatea acestor instituții. Astfel, în ceea ce privește numărul de personal insuficient, din cauza crizei economice, când posturile au fost blocate, instutițiile nu au avut posibilitatea să facă angajări însă, datorita liberalizării angajărilor, fiecare insituție poate să recruteze personal pentru posturile libere și vacante, în limita bugetelor aprobate. Toate spectacolele Centrului Județean „Cindrelul Junii” și ale Școlii Populare de Arte și Meserii se desfășoară în spațiile autorizate existente în acest moment în Sibiu. Legat de dotarile care ar mai fi necesare, menționăm că acestea se fac eșalonat, în funcție de urgența necesității lor, conform unui plan anual de achiziții publice, în limitele cheltuielilor stabilite prin bugetul fiecărei instituții. Aceste demersuri se fac anual, astfel că şi în anul 2016 sunt prevăzute cheltuieli pentru dotări în fiecare dintre instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Sibiu”, ”, au precizat reprezentantii Consiliului Județean.
În plus, aceștia au anunțat că în 2016 cheltuielile de întreținere vor fi mult mai mici după ce instituția a achiziționat energie electrică la Bursă și a renegociat prețul gazelor naturale, realizând o economie totală de aproximativ un milion de lei.