Aflat la Sibiu, într-un tur al organizaţiilor Forţa Civică din ţară, Mihai Răzvan Ungureanu, preşedinte Forţa Civică, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre regionalizare, relaţiile cu fostul aliat din ARD, PD-L, şi despre cum percepe actuala „coabitare” dintre Ponta şi Băsescu.
Titus Cernăut: În vizita dumneavoastră în fosta capitală culturală europeană aţi avut programată o întâlnire cu primarul Sibiului Klaus Iohannis. Cum a fost?
Răzvan Ungureanu: Este adevărat, o astfel de întâlnire a fost programată și a fost extrem de interesantă. Domnul Iohannis este unul dintre edilii care a confirmat faptul că se poate face administrație locală de performanță în România, așadar experiența domniei-sale în acest sens este un subiect obligatoriu. În plus, împărțim interesul pentru valorile liberale și sper că vom avea o discuție și pe astfel de teme.
Titus Cernăut: Având în vedere similitudinea de viziune a lui Vlad Moisescu presedintele IRL pentru viziunea dumneavoastră de coagulare a dreptei pe termen lung unificare si ancorare în PPE, credeti că această directie ar putea fi împărtăsită si de primarul sibian? Spun asta având în vedere numeroase declaratii politice a unor lideri PNL din Sibiu ce îsi doresc o afiliere la PPE în dauna ALDE.
Răzvan Ungureanu: Domnul Klaus Iohannis a susținut nu o dată că PNL, pe care domnia sa îl consideră un partid care se definește și acționează ca un partid de centru dreapta, ar putea lua în calcul o posibilă intrare în PPE. Apartenența PNL-ului la ALDE este însă una puternică, care ține de mai mult decât simpla orientare ideologică, iar o trecere către PPE trebuie să țină cont de mult mai multe aspecte. În primul și primul rând, apartenența unui partid la PPE nu se poate lua în calcul fără o evaluare atentă a valorilor, principiilor și de ce nu, a modului său de a acționa pe plan politic, care trebuie să corespundă viziunii și țintelor PPE. La Bruxelles nu este ca în politica românească. Schimbarea taberei nu se face de astăzi pe mâine, iar procesul de aderare al unui partid la PPE este unul lung și pretențios.
Titus Cernăut: Un subiect prezent în dezbatere natională si foarte sensibil la Sibiu este regionalizarea. Există în acest moment o discutie aprinsă despre viitoarea regiune Centru, în care Sibiul se află în competiţie directă cu Brasovul. Cum se pozitionează Forta Civică fată de acest subiect?
Răzvan Ungureanu: Dezbaterile în chestiunea regionalizării rămân deocamdată eminamente politice. Se vrea facută în grabă, fără să se țină cont de niciun fel de studiu de impact, fără ca oamenii să fie informați cu privire la avantajele și dezavantajele unui astfel de proiect major pentru România. Discutăm totuși de reorganizarea teritorială a României, iar reprezentanții USL încă nu au trecut de nivelul la care fiecare vrea ca propriul oraș să devină regiunea centru. Dezbaterile sunt prea personale – interesul legat de subiect, pentru prezent și mai ales pentru viitor – este al nostru, al tuturor. Miza regionalizării ar trebui să fie organizarea unor structuri capabile să se autosusțină. Organizarea teritorială pe județe a dat faliment cu mult timp în urmă. Ce avem la ora actuală? Un stat hipercentralizat economic – fapt care a generat o birocrație cronică, o birocrație puțin competentă și coruptă politic. Regionalizarea reprezintă momentul T zero care dinamitează clientela politică, reconfigurează și redimensionează tot sistemul birocratic românesc. Și da, susțin regionalizarea, sunt în favoarea acestui proces.
Titus Cernăut: În acest moment partidul pe care îl conduceti se află în aliantă cu PNTCD sub sigla aliantei DA. Cum decurg însă relatiile cu fostul aliat din ARD, PDL?
Răzvan Ungureanu: Parlamentarii FC au candidat cot la cot cu cei din PDL. Continuăm și astăzi aceeași colaborare care ne-a unit în perioada dinaintea alegerilor, parlamentarii FC fiind parte a grupului PDL din Parlamentul României. Colaborarea cu PDL este foarte bună pe linie parlamentară. De exemplu, inițiativa legislativă a Forței Civice cu privire la restituirea proprietăților a primit susținerea completă a colegilor din cadrul grupului parlamentar. Cu domnul Blaga am dialog, chiar dacă se întâmplă mai curând în Parlament. Nu înseamnă că împărtășim întotdeauna aceleași opinii, dar există dialog.
Alianța cu PNȚCD a venit din dorința de a iniția un dialog comun cu forțele de dreapta din România și a venit într-un moment în care dreapta din România, și aici mă refer și la PDL, este fragmentată, pierdută în conflicte mici de partid, care au deviat de la interesul comun – o opoziție autentică de dreapta, capabilă să facă fața cu succes actualei guvernări. Planul nostru este să construim un proiect pe termen lung, nu doar un vehicul electoral. Vom ramane consecvenți țintelor pe care ni le-am propus.
Sunteti senator afiliat grupului PDL, însă o diferentă de viziune este palpabilă. Ce veti face dacă PDL refuză planul de actiune propus de dumneavoastră?
Răzvan Ungureanu: Pentru mine lucrurile la ora actuală sunt fără pic de echivoc: Alianța D.A. este un vehicul articulat, o stea fixă în acest peisaj de mișcări mai mici sau mai mari în jumătea de centru-dreapta a spectrului politic. Iar această platformă poate fi nu doar un loc de contopire, ci și o platformă de dialog.Fragmentarea dreptei nu este în interesul nimănui. Micile orgolii nu ajută pe nimeni. Dreapta românească este într-o situație grea, iar important este să recunoaștem că vrem să fim victorioși și să promovăm nume de valoare pe scena politică românească. Voi continua să cred că fără o construcție comună a dreptei nu putem gândi alegerile din 2016. Supărările și conflictele la nivel de partid nu aduc câștig nimănui. Trebuie să înțelegem că 2014 este esențial în câștigarea pariului cu 2016. Alianța D.A. va continua ceea ce și-a propus, unificarea dreptei. Când există atăta interes pentru a mai construi ceva pe dreapta eșichierului politic, înseamnă că există interes în realizarea unității dreptei. Apar însă și probleme de ordin tactic: multe voci, vacarm, dar asta nu înseamnă că nu poate apărea și corul. Acest lucru încercăm noi să facem. Dacă dreapta nu se unește, USL va prăbuși România.
Titus Cernăut: Sunteţi un critic acerb al guvernului Ponta şi un fost apropiat de preşedintelui Băsescu. În urma pactului de coabitare dintre preşedinte şi premier busola politică a celor doi actori importanţi s-a schimbat substantial. Care sunt „reevaluările” fostului prim-ministru Ungureanu în raport cu Victor Ponta si Traian Băsescu?
Răzvan Ungureanu: Domnul Ponta a început, din fericire, să guverneze după programul de guvernare Boc și Ungureanu. Vedem astăzi condiții încă reale pentru o oarecare lumină economică. Nu este însă suficient, de vreme ce economia României este în continuare influențată de stat, fragmentată și lipsita de un proiect vizionar. Sectorul privat are o rată de creștere negativă în timp ce în sectorul bugetar observăm o creștere semnificativă. Nu așa crește și se dezvoltă o economie. După măsurile de guvernare ale lui Ponta, observăm și simțim o rată negativă a venitului disponibil. Dacă nu avem investiții, nu avem nici creștere economică. Din ce în ce mai puține companii sunt dispuse să investească în România.
Coabitarea dintre președinte și premier trebuie privită din toate punctele de vedere. Domnul Traian Basescu este un președinte atent, nu lasă lucrurile la voia întâmplării. Poate că în discursul domniei sale este puțin schimbat, dar
în spatele cuvintelor sale se pot observa semne critice. Președintele îndeamnă la prudență, în acest moment orice pas greșit va costa mult viitorul economic al României și viitorul acesteia în Uniunea Europeană. Ponta nu-și mai permite să fie pe cai mari ca în vara anului trecut.
Titus Cernăut: Sunteţi iniţiatorul Iniţiativei Civice de Centru Dreapta şi preşedinte al Forţei Civice. Care este ponderea acestor două organizaţii în municipiul şi judeţul Sibiu?
Răzvan Ungureanu: În primul rând, vreau să știți că – atunci când vorbesc despre oameni și mai ales despre oamenii FORȚEI CIVICE – evit, pe cât posibil, să mă refer la ponderi, procente și altele asememea. Calitatea și competenţa oamenilor este, de foarte multe ori, mult mai semnificativă decât ponderea sau numărul lor. Ori în acest lucru stă forța noastră. În oamenii merituoși și determinați care ni se alătură. Organizațiile noastre în Sibiu sunt alcătuite din astfel de persoane, persoane care au demonstrat performanță în viața profesională și care au decis să își implice capabilitățile alături de noi. Așadar, văd creascând foarte frumos activul nostru din Sibiu, cu fiecare acțiune organizată, cu fiecare participare la dezbaterile pe care le organizăm în interiorul ICCD și FC.
Titus Cernăut: În ultima vreme discursul nationalist, antieuropean, cu accente antimaghiare sau antigermane a fost exersat cu zel de partidele de la guvernare. Acest tip de derapaj politic nu doar afectează imaginea si încrederea partenerilor europeni, dar naste serioase îngrijorări in societatea sibiană. E politica românească usor de sedus de discursul nationalist, xenofob si intolerant?
Răzvan Ungureanu: În România, observăm discursul de tip populist se transformă, deseori și din păcate, într-un discurs de tip naționalist. Asistăm la o contopire a celor două și observăm tendința populației de a se „refugia” în astfel de discursuri politice.Discursul cu caracter naționalist reapare și observăm astăzi o confuzie generală la nivelul USL. Apare discursul naționalist față de UE, față de partenerii europeni, total împotriva intereselor României și a angajamentelor pe care și le-a asumat. Este un discurs clar populist, de vreme ce interesul pentru partenerii dinspre est este tot mai vizibil. Electoratul român este ușor atras de discursuri care atacă „ingerința externă”, mai ales când, în România, cultura europeană nu-și găsește încă înțelesul. Problema comunității maghiare din România este în continuare temă a discursurilor naționaliste, abordată atat în discursurile domnlui Ponta, dar și în discursurile lui Crin Antonescu. Incapacitatea de înțelege ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne afectează pe toți deopotrivă. Interesul național nu înseamnă însă distanțarea față de partenerii externi. Interesul nostru este și al partenerilor externi și viceversa. Discursurile înverșunate nu fac bine României.
Titus Cernăut: Premierul si guvernul si-a asumat răspunderea pe o nouă lege a propietătii. Dumneavoastră solicitati presedintelui să nu promulge acestă lege. Sunt sanse ca consfințirea unei pseudo-nationalizări să fie stopate? Dacă nu, vechii propietari şi urmaşii acestora trebuie să se multumească cu puncte în locul bunurilor confiscate de comunisti?
MRU: Am înaintat un memoriu către Președintele României cu privire la întoarcerea în Parlament a legii retrocedării proprietăților, în forma pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. Atât Consiliul Legislativ, cât mai ales echipele de experți ai Curții Europene a Drepturilor Omului, au arătat cu insistență care sunt lacunele și erorile legii propuse de Guvern. Și totuși Guvernul vrea să-și asume răspunderea pe această lege. Am depus apoi sesizare la Curtea Constituțională însă sesizarea a fost respinsă. FC a lucrat intens, alături de majoritatea asociațiilor de proprietari, alături de colegii din PDL, pentru a depune în Parlament un proiect de lege coerent, complet și realist, care să facă o justă reparație celor care au avut atâtea de pierdut din cauza persecuțiilor regimului comunist. Guvernul lui Ponta dorește să-și asume o lege în care se vor acorda puncte cu valoare în echivalent de un leu, care practic va transfera mafia imobiliară din domeniul cumpărării drepturilor de proprietate în traficul la negru al punctelor.
Aflăm că Președintele Băsescu a decis să promulge legea, așa cum este ea, avertizând totodată asupra vulnerabilităților pe care le cuprinde. Nu vreau să capăt tonul unui profet în deșert, însă vom trăi și vom vedea cu toții cât de toxice pot fi efectele acestei legi. Sunt împăcat, însă, cu gândul că FORȚA CIVICĂ a făcut apel la toate mijloacele democratice și legale pentru a reprezenta cauza celor peste 2 milioane de români vizați de această lege și de a le garanta acestora o justă reparație.
