Nori negri încep să se profileze la orizontul libertăţii românilor, la nici 3 decenii de la instalarea democraţiei şi a statului de drept. Gradul de nesiguranţă a cetăţenilor, impus de atacurile teroriste ce au însângerat Europa în ultima vreme, a reprezentat climatul perfect pentru justificarea intruziunii unei anumite instituţii de control în viaţa privată a populaţiei. Săptămâna aceasta a ieşit la iveală faptul că SRI a câştigat fonduri europene în valoare de 25 de milioane de euro pentru cumpărarea unor echipamente de supraveghere în masă. Scopul declarat al proiectului este de promovare a „e-guvernării şi de combatere a fraudelor”. 4 ONG-uri au reacţionat însă prompt, atrăgând atenţia că procedura este un paravan prin care SRI va institui în România o urmărire generalizată a fiecărei persoane în parte.
Principalele temeri sunt cele legate de interceptarea conversaţiilor, recunoaşterea facială, crearea unui profil pentru fiecare individ şi lipsa de protecţie în faţa abuzurilor. Din acestea decurg şi cele mai negre scenarii, precum accesul integral asupra activităţii desfăşurate de o persoană pe Internet, fapt pe care, la ora actuală, codurile de procedură penală îl consideră ilegal, în lipsa autorizării de către un judecător.
O altă problemă ar fi aceea că prin acest proiect, denumit SII Analytics, raporturile pe care o persoană le are cu instituţiile statului, ar urma să fie centralizate de SRI într-o bază de date comună, stocată pentru fiecare CNP în parte. În prezent, o instituţie a statului nu poate da datele cu caracter personal colectate de la cetăţeni, unei alte instituţii publice. Iar drepturile omului ar putea fi şi mai lezate dacă în acea bază de date, creată pentru fiecare român, vor apărea şi informaţii legate de utilizarea cardului de sănătate pentru tratarea a diverse boli de care suferă sau locaţiile şi produsele pentru care foloseşte cardul bancar. La fel de grave sunt aspectele legate de recunoaşterea facială, unde aceste tehnologii pe care îşi doreşte SRI să le achiziţioneze vor permite stocarea a zeci de poze cu fiecare persoană în parte, colectate îndeosebi de pe reţelele de socializare, dar şi de la documente personale precum paşapoarte sau cărţi de identitate. În aceste condiţii, ar deveni foarte simplu pentru SRI să identifice, de exemplu, persoanele care vor participa la diferite mitinguri de protest, iar ulterior acestea să ajungă să fie sancţionate de diverse instituţii.
Momentul poate fi crucial pentru noi toţi. În primul rând societatea civilă nu trebuie să permită instaurarea unui astfel de control care anulează dreptul unei persoane la intimitate, fiind nevoie să se organizeze dezbateri publice pe acest subiect sau chiar referendum naţional. În al doilea rând, Parlamentul trebuie să îşi ia în serios rolul de a controla modul în care serviciile de informaţii ale statului dispun de datele personale preluate de la cetăţeni. Iar în al treilea rând, Preşedintele României are obligaţia să se asigure că şi pe viitor va fi respectat un echilibru între dreptul la securitate şi dreptul la viaţă privată şi libertate personală a cetăţenilor.
Publicitate
