Vă mai amintiți celebrul caz „MTO”, o umilitoare lovitură de imagine pe care președintele de la acea vreme al României, Traian Băsescu, i-a aplicat-o fostului premier Victor Ponta? Acesta fusese chemat la Cotroceni, alături de ministrul de Finanțe, Ioana Petrescu, o tânără absolventă a Universității Harvard, pentru a explica din ce surse va fi acoperit deficitul bugetar presupus de reducerea CAS. Rotirile de privire și ochii țintuiți neputincios în tavan ai celor doi au dat posibilitatea unei țări întregi să vadă cam câtă economie știu politicienii noștri aflați la guvernare.
Cazul acesta seamănă izbitor de mult cu ceea ce a făcut în această săptămână liderul Liviu Dragnea, cu ajutorul colegilor de partid. Cu numai câteva zile înainte de începerea campaniei electorale și pe finalul mandatului de 4 ani, parlamentarii majoritari au eliminat 102 taxe, fără a putea preciza nicio sursă de finanțare care să compenseze deficitul bugetar produs.
Fără o analiză financiară serioasă, măsura renunțării la aceste taxe are în spate doar un calcul politic, în perspectiva alegerilor parlamentare, calcul care arată că social-democrații au nevoie și de voturile unei părți din electoratul liberal sau indecis, căruia caută să-i atragă simpatia pentru a obține un scor electoral care să le permită să guverneze după alegeri.
Nu ni s-a spus care este motivul pentru care în toți anii aflați la guvernare nu au luat decizia renunțării la nicio taxă, ci doar acum, în prag de alegeri, au simțit nevoia să facă acest cadou românilor. Legea a presupus însă o mobilizare fără precedent, în condițiile în care, de-a lungul timpului, numeroase proiecte legislative care aveau drept scop tot reducerea unora dintre aceste taxe, au fost ignorate ani de zile de parlamentari.
Nevoia de debirocratizare și de simplificare a legislației în România este reală, cum la fel de reală este și eliminarea statului la cozi. Modul populist în care se iau aceste măsuri în țara noastră este însă cel care stârnește suspiciuni. Pentru că, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori, odată ce ajung din nou la putere, politicienii care în campanie promit să ne împlinească toate dorințele, de la mii de kilometri de autostradă și drumuri suspendate până la salarii și pensii duble, par să fie brusc loviți de o amnezie care le șterge amintirile făcute electoratului. Și atunci, câtă încredere să avem că parlamentarii care au votat acum renunțarea la zeci de taxe, văzându-se cu un nou mandat pe 4 ani în buzunar, nu ne vor împovăra anul viitor cu alte noi dări fiscale? Din nefericire, cuvântul politicienilor nu mai reprezintă de mult timp o garanție.
Publicitate
