Casa cu numărul 51 a străzii medieşene Anton Pann a găzduit astăzi festivitatea de dezvelire a unei plăci comemorative dedicată poetului medieşean George Popa. Consiliul Local Mediaş prin Direcţia de Cultură, a onorat prin această acţiune pe unul din cei mai reprezentativi poeţi ai Mediaşului, George Popa, încununând astfel munca susţinută a acestuia pe meterezele culturii.
Născut în Mediaş în anul 1912, poetul medieşean a fost învăţător şi profesor de limba română şi muzică în cateva sate de pe Târnave, iar intre anii 1954-1958, George Popa a îndeplinit nobila misiune de director al Bibliotecii Raionale (actuala Bibliotecă „Stephan Ludwig Roth „din Mediaş).
În peisajul cultural transilvănean din perioada interbelică, activitatea literară a lui George Popa se înscrie în raza acţiunii de revitalizare şi înnoire, deschisă scrisului tânăr de revistele “Gind românesc”, “Abecedar” şi “Pagini literare”. Unul din meritele cele mai importante ale lui George Popa este acela de a fi înfiinţat revista literară „Lanuri ” care a apărut şase ani fără întrerupere, între anii 1933-1939. A fost o publicaţie de înaltă ţinută artistică, în care au publicat scriitori importanţi ai timpului: Tudor Arghezi, Victor Papilian, Radu Stanca, Aron Cotrus si mulţi alţii.
Poetul este secondat în intreprinderea sa de câtiva scriitori entuziasti, fapt ce a provocat ecouri favorabile în presă, bucurându-se de aprecierea lui Pompiliu Constantinescu sau a lui L.Blaga (ultimul patronând in 1940 un concurs la care lui George Popa i se acorda un premiu pentru poezia sa despre Horea).
Cu privire la primul său volum, “Plecarea spre legendă” (1936), Pompiliu Constantinescu a relevat că „afirmă un talent de o prospeţime, de o fluiditate şi o evolutie atât de modernă a expresiei, cum de puţine ori ne-a obişnuit tânăra poezie ardeleană, în general prea locală”.
În anul 1944 era redactor al gazetei „Mediaşul nou”, apoi secretar de redacţie la „Ecoul Târnavelor” (1945), iar în 1946, devine reprezentant al Direcţiei Generale a Teatrelor şi Operelor din Transilvania, membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează de-a lungul timpului cu diverse publicatii.
Volumele de versuri: „Plecarea spre legendă ” (Editura Lanuri, 1936), „Mâhniri lângă leagăn ” (Editura Minerva, Bucuresti, 1972), precum şi studiile de istorie şi critică literară „Literatura ardeleană de azi ” (Editura Lanuri, 1939), „Poetul Ion Moldoveanu şi destinul său linosian ” (Editura Gazeta ilustrată, Sibiu, 1942), dau măsura unui talent remarcabil, mai ales că în vremurile respective, condiţiile de a face literatură erau extrem de dificile.
„Avem de recuperat o moştenire culturală pe care cu sau fără voia noastră am neglijat-o o perioadă de timp şi credem că această moştenire trebuie să o scoatem la suprafaţă, să arătăm oamenilor. Televiziunea media foarte agresivă din momentul de faţă ne impiedică să vedem personalităţile, să-i cinstim, să-i aşezăm la locul lor. Merită efortul, pentru că Mediaşul a avut o bogată experienţă culturală, pe care încă o are şi trebuie să o revigorăm”, a spus Teodor Neamţu, primarul Mediaşului.
