Primăria încasează mai mulți bani decât reușește să cheltuiască

• explicația stă în procedurile de achiziție extrem de stufoase

Bugetul municipiului Sibiu pentru anul 2017 este de 712,9 milioane lei, dintre care veniturile sunt estimate la 441,8 milioane lei, iar 271,1 milioane lei este excedentul bugetar din anii trecuți.

Situația neobișnuită, în care o treime din buget este constituită din bani încasați în anii trecuți, dar necheltuiți, este explicată de primarul Astrid Fodor prin procedurile de achiziții extrem de stufoase.

„Excedentul bugetar m-aș fi bucurat și eu să fie mai mic. Principala cauză este faptul că nu putem face față, deja de câțiva ani, la procedurile de achiziție. Procedurile de achiziție sunt atât de lungi și, oricât de mult personal am avea la Serviciul Investiții, până la urmă fiecare procedură trece prin mâinile celor care conduc acest servciu. Avem sute de proceduri și până le avizezi personal, până te uiți pe ele… Nimeni nu-și asumă responsabilitatea să semneze niște documente fără să le cunoască. Noi avem sute de proceduri la Direcția Investiții și nu se face față. În aceste condiții, dacă legislația nu devine mai flexibilă…este un fenomen pe plan național cu contractarea”, a declarat primarul Astrid Fodor, într-o conferință de presă.

Potrivit acesteia, Primăria Sibiu nu poate „ține ritmul cu câți bani s-au adunat de-a lungul anilor”. Astrid Fodor nu vede o rezolvare a situației în angajarea suplimentară de personal pentru că, într-un final, tot persoanele din conducerea Direcției Investiții trebuie să avizeze totul.

„Personalul pe care-l angajăm nu poate lucra mai mult pentru că totul se blochează la faza finală. La aceste servicii lucrează personal care nu are experiență. Este unul dintre cele mai grele servicii pentru că legislația este cea mai severă și responsabilitatea este foarte mare, iar noi avem persoane care acum învață această meserie. Cei puțini care o știu, trebuie să le explice odată cum se face și apoi să verifice tot ce se face. În aceste condiții, totul merge mult mai greu. Procedura ar trebui mult simplificată pentru că este o procedură extrem de greoaie și practic, tot ce înseamnă investiție în România este, să nu zic pe butuci, dar merge foarte încet”, a mai declarat Astrid Fodor.

Aceasta a explicat că sunt și alți factori care au dus la constituirea unui excedent bugetar atât de mare la Sibiu. De exemplu, pentru Aqua Parc s-au alocat până acum 50 de milioane de lei, dar banii nu au fost cheltuiți întrucât nici nu s-a stabilit locul unde ar trebui realizată investiția, fiind în curs un schimb de terenuri cu Ministerul Apărării.

Cele 271 de milioane de lei sunt programate pentru investiții în 2017.

Potrivit lui Astrid Fodor, așa arată Proiectul de buget pentru anul 2017:

VENITURILE sunt estimate la 441,8 milioane lei:

• 310,6 milioane lei, reprezentând 70,3%, venituri proprii

• 128,8 milioane lei, reprezentând 29,2%, de la bugetul de stat

• 2,4 milioane lei, adică 0,5%, de la Consiliul Județean

• excedentul bugetar în sumă de 271,1 milioane lei.

CHELTUIELI secțiunea funcționare: 441,9 milioane lei.

În această secțiune cea mai mare pondere o au:

1. Primăria Municipiului Sibiu, cu un buget de 224 milioane lei. Din acești bani se finanțează lucrările de reparații a străzilor cu un buget estimat de 52 de milioane lei (spre ex: Viitorului, bulevardul Corneliu Coposu, Cibinului, Râului, Metalurgiștilor, Aleea Frații Buzești, zona Gării și zona industrială vest), semaforizarea, subvențiile acordate societății de transport public (aproximativ 30 milioane lei), precum și alte cheltuieli precum salariile, fondul de rezervă, fondul de garantare, cheltuieli cu administrarea pădurilor.

2. Învățământul, cu un total de 136,8 milioane lei. Din această sumă cheltuielile cu personalul din învățământ reprezintă peste 100 de milioane de lei. De asemenea, peste 21 de milioane de lei vor fi alocați pentru cheltuieli materiale, printre care se numără și lucrările de reparații și dotarea clădirilor în care funcționează unități de învățământ. În marea lor majoritate, lucrările de reparații și întreținere se referă la: zugrăveli în săli de clasă, holuri, laboratoare și săli de sport, întreținere și reparații pardoseli, reparații în grupurile sanitare, reparații în curtea școlilor și înlocuirea tâmplăriei.

3. Cultura, cu un buget de 48,8 milioane lei. La acest capitol este inclus bugetul instituțiilor culturale din subordinea Consiliului Local – Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul pentru copii și Tineret Gong și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu – care însumează 33,37 milioane lei. Cel mai mare buget îi va fi acordat Teatrului Național Radu Stanca 20,8 milioane lei. La secțiunea de dezvoltare sunt prevăzute și sume pentru investiții în aceste instituții culturale. Pentru Casa de Cultură a Municipiului este prevăzută o sumă de 3,1 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor de construcție a noului sediu, iar pentru Teatrul Național Radu Stanca este propusă alocarea unei sume de 2,3 milioane lei pentru achiziția de dotări pentru spectacole.

La acest capitol este inclusă printre altele și finanțarea pentru cele trei agende:

Agenda Culturală	8.000.000 lei, față de 6,6 milioane lei în 2016
Agenda Sportivă	4.500.000 lei, față de 3,4 milioane lei în 2016
Agenda Comunității	800.000 lei, față de 500.000 lei în 2016

4. Asistența socială, cu un buget de 21,7 milioane lei. La acest capitol, cea mai mare pondere o au cheltuielile cu drepturile persoanelor cu handicap (salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap, indemnizațiile persoanelor cu handicap) – 14,3 milioane

5. Bugetul serviciilor publice: Evidența Persoanei, Direcția Fiscală, Parcuri și Zonei Verzi, Grădina Zoologică, Poliția Locală, Baia Populară, Administrare Cimitir, Administrare Fond Locativ, Gestionare câini fără stăpân care însumează 25,3 milioane lei