Asistența medicală comunitară este o componentă extrem de importantă în societate și s-a dezvoltat în ultimii ani, dar nu suficient de mult. Acest tip de asistență medicală are rolul de a oferi tuturor persoanelor șansa la informare corectă, clară, promptă, dar și la servicii medicale specializate. Gândită în principal ca sprijin pentru comunitățile rurale defavorizate, asistența medicală comunitară își găsește rolul și în comunitățile urbane care trăiesc la limita sărăciei sau departe de standardele moderne de educație și sănătate. În 2016, peste 51.000 de sibieni au beneficiat de sprijinul celor 78 de asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari, dar ar fi nevoie de mult mai mulți oameni în sistem pentru a face față tuturor provocărilor.
Potrivit legislației în vigoare, Asistenţa medicală comunitară cuprinde următoarele activităţi:
a) identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;
b) educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos;
c) mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări, controale medicale profilactice etc.;
d) promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială;
e) îngrijirea şi asistenţa medicală la domiciliu, curativă şi de recuperare, în vederea reinserţiei sociale;
f) acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.
Aceste activități se realizează cu ajutorul asistentului medical comunitar și al mediatorului sanitar. Primul are, în principal, atribuţii privind:
a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunităţii;
b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc;
c) culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea;
d) stimularea de acţiuni destinate protejării sănătăţii;
e) identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului;
f) efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi a nou-născutului;
g) în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunităţile de romi pentru prevenirea abandonului;
h) supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului şi a copilului mic;
i) promovează necesitatea de alăptare şi practicile corecte de nutriţie;
j) participă, în echipă, la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sănătate;
k) participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;
l) îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;
m) semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităţilor în teren;
n) efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmăreşte aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de medic;
o) urmăreşte şi supraveghează în mod activ copiii din evidenţa specială (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.);
p) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea acestora; urmăreşte şi supraveghează activ nou-născuţii ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie;
q) organizează activităţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;
r) colaborează cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-ţintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţională;
s) urmăreşte identificarea persoanele de vârstă fertilă; diseminează informaţii specifice de planificare familială şi contracepţie;
t) se preocupă de identificarea cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;
u) efectuează activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Mediatorul sanitar are și el aproape aceleași atribuții, însă activitatea sa este, în principal, legată de comunitățile de romi din care trebuie să facă parte.
„Scopul asistenței medicale comunitare constă în îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socio-economic, nivelul de educație, amplasarea acesteia în mediul urban sau rural sau de distanța față de furnizorul de servicii medicale”, se arată în legislația românească.
Peste 51.000 de beneficiari în 2016
Beneficiarii serviciilor de asistență medicală comunitară sunt membrii comunității, cu precădere persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situații:
nivel economic sub pragul sărăciei;
șomaj;
nivel educațional scăzut;
diferite dizabilități, boli cronice;
boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paleative;
graviditate;
vârsta a treia;
vârstă sub 18 ani;
fac parte din familii monoparentale;
risc de excluziune socială.
alte categorii identificate ca vulnerabile la nivelul comunității
În anul 2016, numărul beneficiarilor de servicii de asistență medicală comunitară a fost de 51.102 persoane, reprezentând 12,77% din populația județului. Deși numărul de beneficiari a fost cu 111,93% mai mare decât în anul 2015, se pare că nu a fost suficient, primarii din mai multe localități vorbind de nevoia de asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari pentru comunitățile de romi.
Potrivit unui raport al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, în anul 2015 un număr de 28 de primării aveau 39 de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari angajați, iar în 2016, 43 de primării au oferit astfel de servicii populației prin intermediul a 78 de persoane angajate. În total, un număr de zece comunități urbane și 128 de comunități rurale au beneficiat de servicii de asistență medicală comunitară.
Probleme de tot felul
Din statisticile DSP Sibiu reiese că un număr de 21 de primării din Sibiu nu au în acest moment personal comunitar angajat. Unele primării nici nu au solicitat, deși primarii recunosc că ar avea nevoie de sprijin în localitate, iar alte primării, deși au cerut personal și Ministerul Sănătății a aprobat posturile, nu au reușit să angajeze din lipsă de candidați.
De exemplu, Primăria Brateiu, figurează pe lista celor care nu au solicitat personal comunitar.
„Am spus în repetate rânduri că aș avea nevoie de astfel de personal și doamna doctor a precizat în toate întâlnirile pe care le-a avut, dar nu am transmis o solicitare scrisă către DSP”, recunoaște Elena Marian, primarul comunei Brateiu.
Având una dintre cele mai numeroase comunități de romi din județ, aceasta apreciază că ar fi mare nevoie de asistent medical comunitar și de mediator sanitar în comună.
„La noi este o comunitate foarte mare de romi cortorari și în rândul acestei comunități avem probleme destul de mari cu sarcinile care apar foarte devreme – 12 – 14 ani, dar și cu refuzul sistematic la vaccinare. În statistici, apărem cu număr destul de mic de copii vaccinați. În aceste comunități ar fi necesare explicații privind prevenirea sarcinilor, urmărirea gravidelor tinere, a nou-născuților, facilitarea accesului la medic a tinerelor gravide”, mai spune Elena Marian.
Tot în zona de nord a județului, la Brateiu, primarul comunei, Mircea Dragomir, spune că nu găsește candidați pentru posturile respective. În comunitățile sărace și în cele de romi spune și el că ar avea nevoie de intervenția asistentului medical comunitar și a mediatorului sanitar.
„Nu am găsit personal pentru aceste posturi. Trebuie să gie tineri, să locuiască în comunitate, să facă cel puțin un curs de asistent medical comunitar, dacă nu cumva să fie asistent medical și este greu de găsit. La noi în comună cu igiena sunt problemele cele mai mari la comunitățile defavorizate, dar am încercat prin tot felul de proiecte și acțiuni să rezolvăm problema”, a spus Mircea Dragomir.
În luna februarie, Direcția de Sănătate Publică Sibiu a trimis Ministerului Sănătății solicitarea pentru încă 11 posturi de asistenți comunitari și mediatori sanitari și așteaptă în prezent răspunsul. După ce posturile vor fi aprobate – în 2015 și 2016 toate solicitările de personal au fost acceptate – primăriile vor organiza concurs pentru ocuparea posturilor, urmând ca în 2017 numărul persoanelor care vor beneficia de asistență mecicală comunitară să crească.
În prezent, Ministerul Sănătății asigură finanțarea pentru 1.520 de asistenți medicali comunitari și 482 de mediatori sanitari.
