Odată cu apropierea verii, riscul bolii diareice acute crește în rândul copiilor.
Boala diareică acută la copii reprezintă un motiv frecvent de prezentare în serviciile de urgență.
În fiecare an în Europa, 1% din copiii cu vârsta sub 5 ani ajung să fie spitalizați. Cea mai frecventă cauză a bolii diareice acute o reprezintă enterocolita (gasto-enterocolita) acută, afecțiune ce se manifestă prin scaune moi/ apoase frecvente (peste 4-5/ zi), grețuri sau vărsături, febră, frisoane și uneori stare generală alterată. Modificarea stării generale se datorează pierderilor importante de apă și electroliți ce pot conduce la deshidratare, aceasta fiind o complicație redutabilă sau chiar letală. Riscul de deces este crescut pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani. Deoarece alăptarea reprezintă un factor de protecție, riscul de deces la sugari (statistic) este mai redus sub vârsta de 6 luni.
Epidemiologic, incidența bolii diareice este crescută vara-toamna, dar enteritele cauzate de Rotavirus/ Norovirus pot apărea atât iarna cât și vara (în România, în ultimii ani, au fost raportate epidemii datorate infecției cu Rotavirus inclusiv vara).
Etiologie
Agenții etiologici sunt variați:
- virusuri (cea mai frecventă cauză): Rotavirus, Adenovirus, Norovirus etc;
- bacterii: Salmonella, Shigella, E. Coli enteropatogen/ E.Coli enterohemoragic, Yersinia, Campylobacter jejuni, Aeromonas etc. Incidența infecției cu Clostridium difficile este în creștere în ultima perioadă, acest germene cauzând infecții nosocomiale (infecții de spital) severe. Mai mult, excesul de antibiotic favorizează enterita cu Clostridium difficile, de aceea se recomandă prudență privind excesul de antibiotice;
- ciupercile (Candida) și paraziții (Giardia, Cryptosporidium) sunt rareori cauza enterocolitei acute și sunt descrise frecvent la pacienții imunodeprimați. Decelarea Candidei în scaun nu conferă certitudine privind etiologia enteritei, deoarece poate semnifica și disbioză datorată unei antibioterapii prealabile.
Microbii se transmit frecvent prin mecanism fecal-oral, respectiv ca urmare a ingestiei de apă contaminate sau consumul de alimente contaminate, mâinile murdare jucând un rol important în această ecuație. Există și vectori (muște, rozătoare) ce suplimentează riscul de contaminare pentru produsele alimentare.
Unii germeni pot declașa enterocolita acută prin toxinele eliberate: este cazul stafilococului. Sunt produse alimentare (lactate) contaminate cu toxina stafilococului și declanșează toxiinfecții alimentare severe la scurt timp (câteva ore) de la consumul alimentului.
Tratament
1. Prevenția este cea mai utilă metodă și presupune 2 principii de bază:
a. respectarea regulilor de igienă (spălarea atentă sub jet de apă a fructelor sau legumelor înainte de consum, spălarea mâinilor, prelucrarea prin fierberea a unor alimente). De reținut că prăjirea nu reprezintă o metodă eficientă de sterilizare a alimentelor.
b. vaccinarea (vaccinul anti-Rotavirus, cu administrare orală în 2 sau 3 doze, în funcie de preparat).
- Orice boală diareică necesită, în primul rând, o dietă, respectiv evitarea consumului de lapte, fructe sau legume crude, prăjeli sau miere de albine. Se recomandă, în limita apetitului pacientului: sticks-uri, covrigei uscați, pâine prăjită + cașcaval, brânzeturi nefermentate, pilaf orez, supă morcovi, apă minerală plată, ceai mentă sau ceai de chimen cu lămâie, limonadă preparată cu apă minerală plată și indulcită cu puțin zahăr. Regimul se va menține 2-3 zile după dispariția simptomelor.
Hidratarea reprezintă țelul major în managementul bolii diareice. Se va începe hidratarea copilului cu lichide (apă plată, ceai, săruri de rehidratare orală) administrate fracționat și în cantități reduse (câte 5 -10 ml la interval de 5-10 minute). Atâta vreme cât sugarul acceptă lichidele per os, puteți continua hidratarea la domiciliu. Dacă copilul prezintă atât vărsături cât și scaune diareice, riscul de deshidratare crește substanțial și se recomandă prezentarea de urgență într-un serviciu medical pentru inițierea măsurilor terapeutice (perfuzie).
3. Tratamentul simptomelor: în caz de grețuri, sunt utile anumite medicamente, dar folosirea acestora se va face doar la recomandarea medicului (pot induce reacții adverse). În caz de dureri abdominale, aplicațiile de căldură pot îmbunătăți starea pacientului.
4. Terapia cauzei: recomandarea fermă este de a nu intreprinde vreo terapie medicamentoasă (Furazolidon, Biseptol etc) din propria ințiativă, fără recomandarea medicului. Există bacterii (ex. E. Coli enterohemoragic) ce pot declanșa afecțiuni foarte severe sau chiar deces la toate categoriile de vârstă, riscul fiind augmentat de utilizarea de antibiotice. În aceste cazuri antibioticele vor facilita, prin distrucția bacteriei, eliberarea masivă de toxine ce pot declanșa o boală redutabilă.
5. Pentru cei ce căltoresc în alte zone ale lumii, nu uitați regula de aur: „Boil it, peel it, cook it or forget it”, în traducere „Fierbe (alimentul), decojește (fructul), gătește (alimentul), dacă nu poți face asta mai bine renunță”.
Concluzii:
1. Prevenția bolii diareice este utilă și la îndemâna oricui.
2. Odată declanșată boala diareică, menținerea unei bune hidratări este cel mai important aspect.
3. Nu utilizați antibiotice fără sfatul medicului. Țineți cont că lucrurile simple sunt și cele mai bune pentru sănătatea dumneavoastră.
