Viitorul politic al județului și țării depinde, astăzi, de votul sibienilor. În condițiile în care traversăm cel mai important an electoral de după Revoluție, la alegerile parlamentare care au loc chiar de Ziua Națională, 382.452 de sibieni sunt chemați la urne să-și exercite opțiunile politice, cele care vor sta la baza formării noului Guvern și Parlament al României. Acesta este numărul total al alegătorilor prevăzuți în listele electorale permanente pentru județul Sibiu.
Sibienii vor desemna, prin vot, cei 3 senatori și 6 deputați de Sibiu, în condițiile în care Sibiul va avea un deputat din oficiu, având în vedere că FDGR Sibiu își are fieful la Sibiu. Per total, vom avea 10 parlamentari ai Sibiului, din cei 165 de candidați propuși.
De votul sibienilor depinde și influența politică a liderilor filialelor de partid sibiene în plan politic în structura conducerilor centrale ale partidelor. Practic, un lider influent de la Sibiu, în urma votului, poate fi luat în calcul atunci când se formează noul Guvern, prin obținerea unui post de vicepremier sau ministru, ori a unei funcții de conducere în Senat și Camera Deputaților. Aceste lucruri s-au mai întâmplat în trecut, iar după Revoluție cea mai înlată distincție politică obținută de un sibian a fost alegerea în funcția de președinte al României.
De asemenea, în urma voturilor sibienilor de duminică vom afla și direcția în care se va îndrepta comunitatea sibiană în opțiunilor politice.
Cum se aleg senatorii și deputații
Alegerile parlamentare din 2024 se desfăşoară, la fel ca în 2016 şi 2020, prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Pentru organizarea alegerilor parlamentare se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este, astfel, de 43.
Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este, potrivit Legii nr. 208/2015, de 1 deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de 1 senator la 168.000 de locuitori, faţă de 1 senator la 160.000 sau 163.000 de locuitori, cât erau la scrutinele anterioare. Efectul modificării normei de reprezentare a fost de scădere a numărului de senatori şi deputaţi aleşi în Parlamentul României.
Numărul de mandate pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4. Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen, potrivit legii.
Pragul electoral, definit ca numărul minim necesar de voturi pentru ca un partid sau alianţă să intre în parlament este stabilit, potrivit Legii nr. 208/2015, în două moduri: fie ca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, fie ca 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali (art. 94, alin. (1), lit. a, din Legea nr. 208/2015). Prevederea privind modul de determinare a pragului electoral s-a aplicat şi la scrutinele din 2016 şi 2020.
În cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte 1% din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
Atribuirea mandatelor se face doar partidelor şi alianţelor care au depăşit pragul electoral, în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional. La alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor.
Aceştia sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie eligibile. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat. Campania electorală a debutat la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00.
Votul
Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 7.00-21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare din România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59.
Au drept de vot cetăţenii români cu vârsta peste 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, cei puşi sub interdicţie sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, exercitarea votului în numele altui alegător fiind interzisă, iar votul exercitat în cadrul alegerilor fiind secret.
Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Pentru a afla la ce secţie de votare sunt arondaţi, alegătorii pot introduce datele personale pe site-ul dedicat https://www.registrulelectoral.ro/.
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
Cei care au optat pentru a vota prin corespondenţă, au putut să se înscrie online numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care au trebuit să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.
Actele de identitate emise de autorităţile române trebuie să fie valabile la data exercitării dreptului de vot. Cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate pot face dovada acestui fapt printr-un paşaport simplu electronic sau un paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu (Paşaport CRDS).
Alegătorii care s-au înscris online pentru vot prin corespondenţă, pot verifica online dacă au fost înregistraţi, prin accesarea paginii www.registrulelectoral.ro, după cinci zile de la primirea e-mail-ului de confirmare a înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea votului prin corespondenţă, potrivit https://www.roaep.ro/.
Alegătorii prin corespondenţă trebuie să lipească pe fiecare din cele două buletine de vot (Senat şi Cameră), câte un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, în patrulaterele cu opţiunile aferente. Cele două buletine de vot trebuie apoi introduse în plicul interior şi sigilat cu eticheta de siguranţă. Certificatul de alegător trebuie apoi completat, datat şi semnat olograf. Plicul interior sigilat şi certificatul de alegător trebuie apoi introduse în plicul exterior, care trebuie să fie sigilat cu eticheta de siguranţă. Pe plicul exterior trebuie lipit autocolantul cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară şi autocolantul pe care sunt imprimate menţiunile „PRIORITY/PRIORITAIRE; By airmail/Par avion”. Plicul exterior se depune, în final, la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală (în acest caz plicul exterior nu trebuie timbrat). Pot fi utilizate şi servicii private de curierat rapid, dar cheltuielile vor fi suportate de către alegători.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, (28 noiembrie 2024, ora 23.59), la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, se mai arată pe https://www.mae.ro/.
Sistemul electoral de după Revoluție. Cum s-a definitivat
Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfăşoară prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de 1 senator la 168.000 de locuitori, iar pentru alegerea Camerei Deputaţilor de 1 deputat la 73.000 de locuitori.
La alegerile parlamentare din România de după 1989 s-au aplicat două sisteme de vot: vot în baza scrutinului de listă şi repartizarea potrivit principiului reprezentării proporţionale (perioada 1990-2004 şi scrutinele din 2016 şi 2020) şi sistem mixt, în care votul a fost uninominal, iar repartizarea mandatelor a fost de tip reprezentare proporţională (scrutinele din 2008 şi 2012). Cu excepţia primelor alegeri parlamentare de după 1989, din 20 mai 1990, când nu a existat nicio condiţie de prag electoral, la toate celelalte scrutine a existat o astfel de condiţie pentru partide, pentru a avea reprezentare parlamentară. Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfăşoară, la fel ca în 2016 şi 2020, prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
La primele alegeri legislative din 20 mai 1990, membrii parlamentului bicameral au fost aleşi prin scrutin de listă şi repartizare proporţională a mandatelor, fără existenţa unui prag electoral. În ceea ce priveşte candidaturile independente, fiecare astfel de candidat trebuia să fie susţinut de cel puţin 251 de cetăţeni cu drept de vot (Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României).
Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul partidului, persoanele care ocupă primele poziţii având mai multe şanse. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse să obţină un mandat. Principiul reprezentării proporţionale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporţional cu procentul de voturi obţinut de partid în alegeri la nivel naţional, astfel încât parlamentul să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetăţeni, conform volumului „Drept electoral” (Gheorghe Iancu, Editura C.H. Beck, 2012).
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 s-a menţinut scrutinul de listă şi repartizarea mandatelor în baza reprezentării parlamentare, dar s-a introdus şi un prag electoral de 3% din totalul voturilor exprimate la nivel naţional. Pragul electoral reprezenta numărul minim necesar de voturi valabil exprimate la nivelul întregii ţări pentru reprezentarea parlamentară a partidelor. În cazul coaliţiilor electorale, la pragul de 3% s-a adăugat câte un un procent din totalul voturilor valabil exprimate în întreaga ţară pentru fiecare membru al coaliţiei, începând cu al doilea partid sau formaţiune politică, fără a se depăşi însă 8%. Norma de reprezentare fixată de legislaţie pentru scrutinul din 1992 era de un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori (Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului).
Următorul scrutin, din 3 noiembrie 1996, s-a desfăşurat, în linii mari, după aceleaşi reguli, ca şi cel din 1992, menţinându-se acelaşi sistem de vot, acelaşi prag electoral şi aceeaşi normă de reprezentare (Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului).
Şi alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 au menţinut sistemul de vot de tip scrutin de listă şi reprezentare proporţională, precum şi norma de reprezentare, dar au crescut pragul electoral la 5% pentru partide şi au instituit unul special pentru coaliţii, de minimum 8% şi maximum 10% (Legea nr. 68/1992 modificată prin Legea nr.115/1996 pentru alegerile din 1996 şi ordonanţele de urgenţă nr. 63/2000, nr. 129/2000 şi nr. 154/2000 pentru alegerile din 2000).
În 2004, alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-au desfăşurat într-un cadru constituţional nou, marcat de revizuirea Constituţiei, în 2003, ce prevedea decalajul alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale. Conform Constituţiei din 1991 revizuite în 2003, alegerile prezidenţiale urmau să aibă loc din cinci în cinci ani, iar cele parlamentare din patru în patru ani. Sistemul de vot, pragul electoral şi norma de reprezentare au rămas nemodificate.
În premieră după 1989, la alegerile din 30 noiembrie 2008 s-a schimbat sistemul de vot. Astfel, sistemul electoral specific acestor alegeri, aplicat şi scrutinului din 9 decembrie 2012, a fost considerat unul mixt, cu vot uninominal, dar repartizarea proporţională a mandatelor. Cu alte cuvinte, deşi au fost votate persoane şi nu liste, s-a păstrat proporţionalitatea reprezentării partidelor în legislativ. Astfel, fiecare partid urma să aibă în parlament un număr de reprezentanţi corespunzător procentelor obţinute la nivelul întregii ţări, conform Legii nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, mai scrie volumul „Drept electoral”.
Alegerile din 11 decembrie 2016 au adus şi ele modificări semnificative, prin faptul că s-a revenit la sistemul electoral de tip scrutin de listă şi reprezentare proporţională. O altă noutate legislativă a acestui scrutin a fost modificarea normei de reprezentare de la un deputat la 70.000 de locuitori, cât era în vechea prevedere legală, la un deputat la 73.000 de locuitori. La Senat, norma de reprezentare a fost mărită de la un senator la 160.000 de locuitori, la un senator la 168.000 de locuitori. Deşi pragul electoral a rămas nemodificat, conform Legii 208/2015, acesta se poate calcula în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali.
Alegerile din 6 decembrie 2020 s-au desfăşurat în baza aceloraşi reguli ca şi cele din 2016, în conformitate cu Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.