Centrul Cultural Interetnic Transilvania va trece, foarte curând, printr-o fază de reorganizare economică; înţelegem că acest lucru înseamnă declararea falimentului centrului de către autoritatea finanţatoare, adică desfiinţarea personalităţii juridice şi absorbţia personalului şi a revistei Transilvania de către o altă instituţie. Concret, personalul CCIT urmează să fie reîncadrat la Biblioteca Judeţeană „Astra” din Sibiu unde, cu excepţia personalului administrativ, redactorii se vor ocupa în continuare de editarea revistei Transilvania. Nu cunoaştem încă limitele acestei reorganizări economice dar, cu siguranţă, aşteptările noastre vizau dezvoltarea CCIT şi nicidecum desfiinţarea lui, mai ales în condiţiile în care în fiecare judeţ există câte un centru cultural prin care se desfăşoară proiecte reprezentative pentru identitatea culturală a comunităţii.
Blestemul desfiinţării centrului este, se pare, unul mai vechi; cel mai proaspăt, în memoria noastră, este anul 2010, când, graţie celebrei iniţiative a legislatorului de a se reduce personalul din instituţiile bugetare, revista Transilvania (cu o parte din personal) urma să treacă în subordinea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, iar centrul urma să-şi piardă personalitatea juridică. De data aceasta singura justificare a desfiinţării centrului este aşa-numita reorganizare economică. Atât.
Referindu-ne la perioada de după 1989 a seriei noi a revistei, facem un foarte scurt istoric al evoluţiei instituţionale a acesteia: reînfiinţată în anul 1991, revistei Transilvania i s-a acordat personalitate juridică de către Prefectura Sibiu în anul 1994. în anul 2000 revista a trecut în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu beneficiind de subvenţie din partea acestuia, iar doi ani mai târziu, revista Transilvania, ca instituţie, a devenit Centrul Cultural Interetnic Transilvania, păstrând însemnele de personalitate juridică (cod fiscal, cont iban, sigla); Centrul şi-a asumat funcţia editorială a revistei, derulând, în plus, şi o serie de proiecte care au coagulat energii locale şi raţionale ce au intrat deja în conştiinţa publicului pe care, în bună măsură, l-au format: este vorba despre Colocviile naţionale ale Centrului Cultural Interetnic Transilvania, ajunse aproape de încheierea unui deceniu de existenţă, de Serile de poezie ale CCI Transilvania, de lansările de carte şi de conferinţele publice susţinute sub egida CCI Transilvania. Recent, CCI Transilvania a lansat şi un program editorial prin care se intenţionează în primul rând editarea de cărţi care valorifică patrimoniul literar-cultural şi ştiinţific sibian, scrise şi concepute de personalităţi cu bună recunoaştere pe plan naţional.
De asemenea, CCI Transilvania şi-a asumat, cu un plus de intensitate în anii recenţi, şi iniţiative conexe caracterului interetnic prevăzut de propria natură. Astfel, pe lângă deja tradiţionalele pagini de cultură germană şi maghiară, CCI Transilvania a demarat şi programe culturale privind minorităţile. Amintim proiectul desfăşurat în colaborare cu CNM Astra, intitulat „Ceangăii – istoria unei comunităţi multiculturale”, în cadrul căruia s-a desfăşurat o cercetare specializată de teren având drept obiect istoria, tradiţiile şi cultura minoritarilor ceangăi. CCI Transilvania are în intenţie desfăşurarea de alte proiecte de cel puţin aceeaşi amploare privind minorităţile în ceea ce priveşte Revista Transilvania, nu există siguranţa că, în urma complicaţiilor subsecvente integrării ei într-un alt context administrativ, vom reuşi să păstrăm nivelul înalt de acreditare (B+) acordat de Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din învăţământul Superior din România, şi vizibilitatea internaţională prin indexarea în baza de date internaţională SCOPUS a concernului editorial multinaţional Elsevier, pe care le-am obţinut şi menţinut cu dificultate în anii recenţi. Extrem de puţine publicaţii din România au reuşit să atingă şi menţină acest nivel de acreditare, şi ar fi regretabil să creăm dificultăţi suplimentare în acest sens.
Amintim şi câteva dintre parteneriatele instituţionale pe care Centrul Cultural Interetnic Transilvania le-a dezvoltat în ultimii doi ani: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cu proiectul „Caravana cinematografică”, Institutul de Cercetări Istorice şi Politologice „Iuliu Maniu” al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, editurile Humanitas, Polirom, Institutul European, Tracus Arte, Cartier.
Din punct de vedere financiar, Centrul Cultural Interetnic Transilvania a reuşit în prezent să-şi mărească veniturile proprii prin contractare de abonamente la revista Transilvania şi vânzări directe de reviste şi publicaţii editate sub egida centrului. Astfel, dacă în anul 2009 veniturile proprii erau de 3.110 lei, iar în 2010 de 5.870 lei, numai in lunile ianuarie şi februarie ale acestui an veniturile sunt de 3.000 lei.
Având în vedere faptul că, atât din punct de vedere cultural, cât şi din punct de vedere financiar, CCI Transilvania se află într-o perioadă de dezvoltare, considerăm această decizie absolut inoportună. Suntem convinşi că o atentă analiză a situaţiei economice a revistei ar fi în favoarea menţinerii acesteia în contextul instituţional actual, adică nedesfiinţarea Centrului Cultural Interetnic Transilvania. Trebuie să ţinem seama şi de faptul că, în judeţul Sibiu, funcţionează centre culturale ale minorităţilor germană şi maghiară, iar o eventuală desfiinţare a CCI Transilvania ar putea fi greşit înţeleasă de publicul sibian.
Centrul Cultural Interetnic Transilvania
