Calitatea produselor destinate consumului uman ţine de responsabilitatea producătorilor

Dr. ªerban ţichindelean, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu, ne explică ce poate face România pentru a avea voie să exporte porci şi carne de porc în U.E. şi ce măsuri se iau pentru a preveni comerţul ilegal cu animale. Despre toate acestea şi despre lacunele din educaţia alimentară a românilor citiţi în cele ce urmează. Comerţul cu carne de porc din România, sistat în U.E. din cauza pestei porcine Reporter: În acest an, aveţi un program cofinanţat de U.E., pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale. Care dintre acestea reprezintă cea mai mare provocare? ªerban ţichindelean: Acordăm o atenţie deosebită Programului de prevenire şi combatere a pestei porcine clasice, care cuprinde supravegherea a 47.539 de capete porcine existente în 11.272 de exploataţii la gospodăriile populaţiei şi 39.937 de capete porcine care se cresc în trei ferme comerciale. De modul cum implementăm la nivel judeţean şi naţional acest program, depinde ridicarea restricţiilor impuse de U.E. privind comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse derivate prin procesarea cărnii de porc indigenă. În derularea măsurilor stabilite în aceste programe, participă cu responsabilitate bine stabilită, pe lângă personalul sanitar veterinar, administraţia locală şi, nu în ultimul rând, proprietarii de animale şi păsări, care au obligaţia de a respecta întregul set de acţiuni impuse de legislaţia în domeniu, prin medicii veterinari arondaţi. Încă întâmpinăm greutăţi din partea unor proprietari de animale care nu au o colaborare eficientă cu personalul veterinar privind prezentarea tuturor animalelor şi păsărilor la acţiunile de prevenire a bolilor transmisibile, la ora şi data stabilită, precum şi comunicarea mişcărilor de animale, fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi. Rep.: De ce este nevoie pentru ca România să poată exporta porci? Interdicţia mai este o problemă de securitate sanitară sau de concurenţă cu producătorii şi exportatorii europeni? ª. ţ.: Comerţul cu produse din carne de porc şi cu porci vii crescuţi în România este sistat deocamdată pe piaţa comunitară, din cauza unor restricţii de ordin sanitar-veterinar, referitoare la pesta porcină clasică, însă prin implementarea programelor naţionale vizavi de această boală, avem certitudinea că la finele acestui an se va ridica această restricţie. Comercializarea acestor produse o impune şi faptul că la nivel naţional, dar şi în judeţul nostru, au fost modernizate tehnologic foarte multe unităţi de creştere a porcilor, de abatorizare şi procesare a cărnii de porc, care sunt acreditate pentru comerţ intracomunitar şi export. Comerţul necontrolat, o cauză importantă pentru transmiterea bolilor Rep.: Cât de conştienţi sunt crescătorii de animale de importanţa acordului autorităţii veterinare, atunci când vor să comercializeze animale? ª. ţ.: Comerţul necontrolat cu animale poate constitui o cauză importantă pentru a se transmite boli care să afecteze atât animalele, cât şi populaţia. Pentru ca această activitate să se efectueze în cadrul legal, am căutat să sensibilizăm crescătorii de animale prin promovarea şi distribuirea normelor specifice în teritoriu, prin întâlniri cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale, prin controale efectuate în zonele considerate cu risc maxim, târguri, abatoare, şi prin aplicarea de amenzi contravenţionale. Se constată un efect pozitiv în acest sens, fapt ce demonstrează că eforturile depuse de noi în această direcţie au fost eficiente, însă mai sunt multe de realizat în această zonă, în special pentru ca toţi crescătorii de animale să conştientizeze impactul negativ al circulaţiei necontrolate a animalelor asupra stării de sănătate a acestora şi a efectului pozitiv în situaţia când această activitate este sub controlul medicului veterinar. Rep.: Cum se împacă acţiunile pe care le întreprindeţi cu obiceiurile străvechi ale crescătorului de animale din România, în ceea ce priveşte transportul, vânzarea, cumpărarea şi sacrificarea? ª. ţ.: Medicul veterinar a fost în permanenţă alături de cel mai bun şi apropiat partener, crescătorul de animale, căutând să sprijine păstrarea tradiţiilor specifice judeţului nostru în ce priveşte sistemul de creştere a unor specii de animale, în procesarea şi valorificarea produselor tradiţionale obţinute prin metode însuşite din generaţie în generaţie, dar impunând respectarea unor condiţii de igienă şi salubritate, care să nu pericliteze sănătatea consumatorului. Comercializarea acestor produse alimentare se poate efectua numai prin unităţi de desfacere autorizate, iar calitatea produselor destinate consumului uman ţine de responsabilitatea producătorilor, sub supraveghere sanitară veterinară, prin analize de laborator în cadrul programului de autocontrol şi inspecţii periodice efectuate de specialiştii D.S.V.S.A. Sibiu. „Consumatorii trebuie să apeleze la specialiştii noştri pentru consultanţă, recomandări sau intervenţii de specialitate” Rep.: Aţi întâlnit în Sibiu cazuri de cruzime faţă de animale? ª. ţ.: Din păcate, nu toţi proprietarii de animale au un comportament corespunzător faţă de fiinţele care le sunt de ajutor în gospodărie, fie ca pază, fie la diferite alte activităţi. Am avut două cazuri, unul de agresare fizică a unor cai de tracţiune şi unul de înfometare a unor ponei de agrement. Am dat amenzi corespunzătoare. Rep.: Ce lacune au românii în educaţia siguranţei alimentare şi în ceea ce priveşte aditivii alimentari, enzimele, aromele? ª. ţ.: Sunt destule motive pentru care populaţia nu are o educaţie a alimentaţiei corecte, legată de mentalitate, starea materială sau inconştienţă. Consumatorii trebuie să achiziţioneze alimente de origine animală şi non-animală numai din spaţii sau magazine înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal”. Trebuie să citească cu atenţie instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, pentru că acestea conţin informaţii despre compoziţia, păstrarea, prepararea corectă şi valabilitatea lor, să apeleze la specialiştii noştri pentru consultanţă, recomandări sau intervenţii de specialitate. Rep.: Cum vă protejaţi familia împotriva alimentelor cu E-uri? ª. ţ.: Prin asigurarea unei alimentaţii raţionale, echilibrate, prin calităţile excepţionale de nutriţionist ale soţiei mele şi printr-un regim de viaţă normal. BIO: Născut: 17 mai 1956 Educaţie: – Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara – Masterat în Managementul administraţiei publice în progresul integrării europene – distincţii profesionale acordate de Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari şi Colegiul Naţional al Medicilor Veterinari din România Parcurs profesional: medic veterinar de circumscripţie de stat, medic veterinar privat, inspector al D.S.V.S.A. Sibiu, director executiv al D.S.V.S.A. Sibiu Familie: căsătorit; are un băiat, medic veterinar Ioana Mălău