UPDATE: Proiectul de hotărâre a fost aprobat în ședința de astăzi, miercuri, 30 august 2023, a Consiliului Local.
Grupul consilierilor locali ai PNL Sibiu, prin liderul de grup Adrian Bibu, au iniţiat un proiect de hotărâre prin care ziua de 20 decembrie să devină ziua Sibiului. Practic, aceştia propun instituirea cu caracter simbolic a Zilei Sibiului, în data de 20 decembrie, a fiecărui an. Decizia finală va fi luată în şedinţa Consiliului Local Sibiu de joi.
Aleşii PNL Sibiu au prezentat mai multe motive şi argumentele în favoarea acestei noi sărbători, fiind aduse argumente istorice din trecutul oraşului. Acestea sunt:
1.Istoria Sibiului şi impactul major al comunităţii noastre asupra istoriei transilvănene.
2. Atestările documentare marginale, în baza cărora în data de 20 decembrie 1191 cancelaria papală de la Roma, a pontifului Celestin al III-lea, emite un document prin care se confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania sub forma: „ecclesia Theutonicorum Ultrasilvanorum”, act care recunoştea eforturile regelui Ungariei, Bela al III-lea, de reglementare a vieţii noilor colonişti sosiţi în spaţiul transilvan, eforturi continuate şi de regii următori. Actul în sine nu menţionează numele Sibiului nici în varianta latină Cihinium sau germană Hermannsdorf (forma Hermannstadt o regăsim în documente începând cu mijlocul secolului al XIV-lea). Actul se referă la prepozitura mai sus menţionată.
3.Conform atestărilor numele oraşului nostru sub forma Cibiniensis se regăseşte într-un al doilea document, emis un an mai târziu, în 1192, tot de cancelaria papală de la Lateran. Acesta subliniază şi identifică drept sediu al prepoziturii, localitatea Sibiu, într-un diferend dintre aceasta şi episcopia de la Alba Iulia, diferend legat de întinderea drepturilor şi libertăţilor acordate saşilor.
4.Deşi nu avem o menţionare documentară directă a numelui Sibiu. acest document cel din 1191 este considerat de către istorici. drept prima menţiune a oraşului Sibiu, prin prisma trimiterii şi identificării acesteia în cel de-al doilea document, din 1192. Aceste două documente certifică în primul rând, existenţa Sibiului la momentul respectiv. Mai mult ne dau indicii cu ajutorul cărora putem conchide că Sibiul era deja fondat şi funcţiona ca şi structură administrativă.
5.Conform documentărilor istoricilor, documentele la care facem referire mai sus se află în Arhivele Statului Vatican.
6.Totodată, referitor la menţionarea datei de 20 decembrie 1191 şi confirmarea prepoziturii libere a germanilor din Transilvania sub forma: „ecclesia Theutonicorum Ultrasilvanorum”, aceste informaţii se regăsesc cuprinse şi în documentul numit: Urkundenbuch zur Geschichte der Dewschen in Siebenburgen von Frany Zimmermann und Carl Werner. Vol I, 1892, exemplar care se regăseşte şi poate fi consultat şi în cadrul Arhivelor Statului Direcţia Municipiului Sibiu (cota nr. lI I 7357)
7.În temeiul prevederilor art. 129 alin. 2 lit. b) şi d), alin. 4, lit. a), alin. 7, lit.d), art. 136 alin. I şi 8, art.196. al in. I, lit. a) şi art. 243 alin. I, lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
