Anul 2011 a fost stabilit drept an de referinţă pentru realizarea Recensământului Populaţiei şi al locuinţelor (RPL) în toate ţările membre UE, prin Regulamentul 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului U.E.. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că în perioada 20- 31 octombrie 2011, recenzorii se vor afla în gospodăriile populaţiei pentru a recolta datele privind o serie de indicatori ţintiţi de recensământ. Data limită până la care statele membre trebuie să transmită către Eurostat datele finale este 31 martie 2014. Mai multe date despre modul în care se va desfăşura Recensământul în judeţul Sibiu aflăm de la Liviu Boloş, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Sibiu. Ora 00:00, 22 octombrie – momentul zero al înregistrării populaţiei şi locuinţelor Reporter: Se ştie despre un moment zero al înregistrării populaţiei şi locuinţelor. Când a fost stabilit acesta? Liviu Boloş: Anul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor este 2011; dacă în unele ţări a avut deja loc, la noi înregistrarea pe teren se face în perioada 20-31 octombrie 2011. Momentul de referinţă, adică punctul de la care se face înregistrarea este ora 00:00 din ziua de 20 octombrie 2011. Orice persoană sau locuinţă care a existat la ora 00:00, în data de 20 octombrie, se înregistrează. Chiar dacă în momentul în care va ajunge recenzorul, persoana va fi decedă sau o clădire va fi demolată, dacă a existat până la acea dată, se înregistrează. Rep.: Ce apare nou odată cu acest Recensământ? L. B.: Pentru prima dată, recensământul populaţiei se face concomitent cu cel al locuinţelor şi sunt o serie întreagă de întrebări care nu s-au mai pus vreodată la noi, cu ocazia altor recensământuri. De exemplu, în cazul locuinţelor: de cât timp se locuieşte în spaţiul respectiv, dacă se locuieşte de mai mult de 12 de luni, unde este situată locuinţa, dacă este într-un spaţiu rezidenţial, la marginea localităţii sau este izolată într-un cătun, dacă este racordată la canalizare şi la energie electrică, cu ce se face încălzirea locuinţei, spaţiul total al camerei, dacă are bucătărie separată, dacă are grup sanitar în interorul clădirii sau în exterior? În cazul persoanelor, apare pentru prima dată întrebarea: dacă o persoană trăieşte în uniune consensuală şi de la ce dată? Ne interesează şi care este ultima unitate de învăţământ absolvită sau cea în curs de absolvire, dacă este particulară sau de stat. În ultima parte a chestionarului, apare şi întrebarea dacă persoana are dificultate în efectuarea activităţii sale curente, fie la şcoală, la lucru sau dacă are vreo deficienţă sau handicap. Sunt acoperite toate felurile de deficienţe: de auz, de vedere, de a merge, de a urca scările, de memorare sau concentrare, de îngrijire proprie sau de comunicare. Există şi trei întrebări la care persoanele nu sunt obligate să răspundă: cărei etnii consideră că aparţine, care este limba maternă, cărei religii îi aparţine. Dacă persona refuză să răspundă, recenzorul va înregistra că persoana nu doreşte să răspundă. „Se va păstra şi respecta confidenţialitatea datelor personale” Rep.: Ce date vor trebui să dea cetăţenii? L. B.: Recenzorul are mai multe formulare la el, cel pentru locuinţă, pentru gospodărie, pentru persoane, pentru persoanele care sunt plecate sau sunt prezente temporar şi cele care sunt plecate în străinătate. În cazul chestionarelor pentru persoane, este obligatoriu să declare codul numeric personal. Primirea recenzorului şi răspunsul la întrebări este obligatoriu prin lege, iar în cazul în care persoana refuză să răspundă sau declară date nereale, sancţiunile sunt între 1.000-10.000 de lei. Rep.: De ce credeţi că cineva ar refuza să răspundă la chestionare? L. B.: În mai, am avut un recensământ de probă, unde ne-am întâlnit cu situaţia în care, intrând într-o locuinţă unde conform datelor de la evidenţa populaţiei ştiam că locuiesc două persoane vârstnice, am mai găsit şi o familie cu copii în chirie. Proprietarii au refuzat să fie înregistrati chiriaşii, pentru că locuiau în chirie în mod ilegal, iar venitul nu era înregistrat la fisc. Vrem să asigurăm populaţia judeţului Sibiu că se va păstra şi respecta confidenţialitatea datelor personale. În nici un caz, datele pe care le obţinem cu ocazia recensământului nu vor ajunge la fisc sau la alte instituţii, de unde persoanele s-ar putea alege cu taxe sau impozite în plus. Aceeaşi problemă am întâmpinat-o şi la Recensământul Agricol, unde oamenii nu au declarat de frică să nu ajungă datele la primărie. ªi pentru recenzori sunt sancţiuni, dacă nu respectă confidenţialitatea datelor. Datele neprelucrate din recensământ nu vor ajunge nicăieri în forma în care au fost înregistrate în formulare, iar din datele care vor fi mediatizate, nu se va putea şti că este vorba de Popescu din localitatea respectivă, de la adresa respectivă. Rep.: Ce alte probleme veţi avea la recensământ? L. B.: Pot apărea probleme ca nu toţi oamenii să fie înregistraţi. Am ridicat personal problema în privinţa recenzării studenţilor. Dacă elevii, care sunt minori, sunt înregistraţi la domiciliul părinţilor, indiferent unde se află în momentul respectiv, studentul este înregistrat acolo unde îl găseşte recenzorul. El va intra astfel, în numărul populaţiei stabile al localitaţii în care îşi face studiile. Având în vedere că doar o zecime din studenţii din universităţile din Sibiu au locuri în cămine, ceilalţi sunt nevoiţi să se descurce stând în gazdă sau au apartamente închiriate. Nefind declaraţi, ei nu vor fi recenzaţi, iar dacă luăm această problemă la nivelul ţării, se va ajunge la cifre foarte mari. Nu va fi înregistrat numărul corect al populaţiei, dar nici nivelul corect al educaţiei. Dacă nu te găseşte recenzorul acasă, poţi să-l cauţi tu pe el Rep.: Ce soluţie aveţi pentru această problemă? L. B.: Dacă nu-i găseşte acasă recenzorul la vremea respectivă, să vină ei singuri să se înregistreze. Recenzorul va depune în cutia poştală nişte fluturaşi, la o vizită preliminară, înaintea datei de 20 octombrie. În momentul în care s-a prezentat la o locuinţă şi nu va găsi pe nimeni, va lăsa un fluturaş şi îi va anunţa că va reveni la o anumită dată şi va lasă adresa şi un număr de contact unde poate fi găsit recenzorul. Dacă oameni sunt de bună credinţă şi găsesc fluturaşul, ar trebui să-l găsească ei pe recenzor. O altă problemă cu ocazia sectorizării este să nu fie omise locuinţe sau chiar blocuri, aşa cum s-a întâmplat în anul 2002. Rep.: Ce veţi face în cazul persoanelor care au locuinţa în Sibiu, dar nu mai locuiesc acolo? L. B.: Dacă au locuinţa în Sibiu şi lucrează temporar în alt oraş, ar fi bine să apeleze la cunoştinţe sau rude, care să fie prezente când va apărea recenzorul să înregistreze locuinţa şi persoanele. Persoanele vor fi înregistrate, spre exemplu în Bucureşti ca temporar prezente şi pentru că se va nota şi codul numeric personal, ei vor fi înregistraţi o singură dată, deci este exclusă dubla înregistrare. Rep.: Cum vor fi înregistrate persoanele fără adăpost sau romii care nu au cod numeric personal pentru că nu au certificate de naştere? L. B.: Chiar şi persoanele fără adăpost vor fi recenzate, iar de asta se vor ocupa recenzori speciali. De romi se vor ocupa organizaţii speciale ale romilor sau organizaţii umanitare, care să-i lămurească să se declare de etnie romă. Romii, de obicei, se împart pe neamuri, noi avem înregistrate doar jumăte din neamuri. În final toţi se însumează la etnia romă, dar ei se declară ca aparţinând unui anumit neam şi aşa vor fi înregistraţi. 50 de lei pe zi pentru recenzori Rep.: Câţi recenzori aveţi? L. B.: Numărul de p
ersoane implicate în recensământ se stabileşte în funcţie de numărul populaţiei şi al locuinţelor. La nivelul ţării sunt 101.740 sectoare de recensământ şi sunt 121.125 de persoane implicate. Încă se lucrează la definitivarea sectoarelor de recensământ şi nu avem toate hărţile. Un sector de recensământ poate cuprinde 100 de locuinţe şi între 200-300 de persoane, iar în Sibiu am stabilit că un sector va cuprinde 80 de locuinţe şi până în 200 de persoane. Asfel, vom avea 2.320 de persoane, asta însemnând 1.960 de recenzori, 280 de recenzori şefi, 15 şefi de circumscripţii şi 64 de coordonatori, câte unul în fiecare localitate din judeţ. Din 15 martie, am angajat 6 persoane care s-au ocupat de toate lucrările de sectorizare, de legătura cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu Institutul Naţional de Statistică şi cu primăriile din judeţ care trebuie să recruteze recenzorii. De asemenea, pentru că vrem ca şeful de circumscripţie să cunoască bine zona, el va fi, practic, secretarul de comună. La Sibiu, unde avem 12 circumscripţii, el va fi probabil secretarul Primăriei Sibiu. Rep.: Când îi veţi instrui şi cu cât vor fi aceştia remuneraţi? L. B.: În prezent, în fiecare localitate din judeţ, numărul de cereri acoperă numărul de recenzori şi de recenzori-şefi de care avem nevoie. Urmează ca Prefectura să încheie cu aceştia, până la 30 septembrie, o convenţie civilă, prin care ei vor fi plătiţi cu 50 de lei pe zi – recenzorii pentru 15 zile, recenzorii-şefi pentru 18 zile şi coordonatorii de circumscripţii pentru 21 de zile. Din sumele respective se va plăti CAS-ul, indemnizaţia de somaj şi impozitul de 16%. În acest moment avem o discordanţă, noi ar trebui să instruim recenzorii până la momentul încheierii convenţiilor şi să-i selecţionăm pe baza unui test pe cei care îndeplinesc condiţiile cerute de lege. Ei trebuie să aibă cel puţin studii medii şi ne-a fost recomandat să folosim cadrele didactice din fiecare localitate, funcţionarii din primării, de la oficiile de cadastru şi de la alte instituţii. Rep.: Ce tip de informaţii veţi avea în urma Recensământului şi care vor fi avantajele obţinerii lor? L. B.: Recensământul este o cercetare statistică complexă, de care, din punct de vedere tehnic, a prelucrării datelor şi difuzării lor se va ocupa Institutul Naţional de Statistică. Ele vor ajunge la Guvern şi la alte instituţii, aşa cum ajung şi sunt folosite informaţiile noastre lunare, iar datele la nivelul ţării sunt luate în seamă în politicile guvernamentale. În acest caz, aici va rezulta un volum enorm de date, pentru că numărul de întrebări şi de informaţii culese este foarte mare. Populaţia stabilă a judeţului Sibiu la 1 ianuarie 2011 repartizată pe sexe a avut urmatoarea structură: masculin – 207.091 persoane (48,6%) feminin – 219.037 persoane ( 51,4%) Locuitori şi locuinţe în judeţul Sibiu, la 1 ianurie 2011. Populaţia stabilă: 425.322 de locuitori Număr de locuinţe: 167.725 . Populaţia stabilă în mediul urban a fost de 284.088 persoane ( 66,7%), iar în mediul rural de 142.040 persoane ( 33,3% ). Ioana Mălău; Fotocredit: Dragoş Dumitru
Publicitate
