Consiliul Județean a avansat cu proiectul Centurii de Sud Sibiu (Varianta Ocolitoare), fiind în derulare studiul de prefezabilitate. Acesta are ca scop identificarea traseeloor optime, în primul rând, și introducerea în proiect a propunerilor făcute de toți actorii implicați: unități administrative, ONG-uri, autorități, cetățeni. Firma care face studiul de prefezabilitate a venit și cu primele trei propuneri.
Dezbaterile publice pe tema centurii de sud a orașuluI Sibiu au adunat în sala Consiliului Județean Sibiu multă lume, proiectul dovedind, încă o dată, că este unul dintre cele mai cerute, susținute și comentate proiecte de infrastructură a Sibiului. Nu doar a orașului Sibiu, ci și a zonei metropolitane, Mărginimea Sibiului, Cisnădie și Cisnădioara, Șelimbăr. Așa cum era de așteptat, în această fază noutățile importante sunt traseele propuse de proiectant, care sunt, deocamdată doar variante de lucru. O trăsătură comună a acestora este punctul de plecare: comuna Cristian, dintr-un sens giratoriu care ar urma să se creeze la ieșirea din comună, spre Sibiu, undeva la baza dealului care urcă spre aeroport. De acolo, în funcție de traseul ales, șoseaua ar urma să plece în direcții diferite.
O noutate față de prima propunere inițiată de CJ este transformarea VOSS (Varian de Ocolire Sud Sibiu) în șosea pe patru benzi, separate cu parapeți. Este un progres enorm, care va face din această arteră un drum de viteză, de tip express. A doua noutate este că nu se preia nici documentația existentă, nici traseul creionat de politicienii de acum un deceniu, ci se face un studiu „de la zero”. Proiectul ia în calcul exproprieri, tăieri de copaci, intersecții cu giratoriu. În fine, ultima noutate ar fi ieșirea către DN1, în Șelimbăr. Toate variantele prevăd un singur loc de străpungere, chiar lângă Mecatronics.
Variantele propuse de proiectanți
Traseu 1. Prima variantă presupune ocolirea Pădurii Dumbrava. Ar avea o lungime de 18,3 km, ar avea nevoie de un pasaj peste Cibin și peste calea ferată, exproprieri de terenuri agricole și intravilan, cu trecere prin Poplaca, Rășinari, Cisnădie. Ar trece la limita teritorială a orașului Sibiu prin anumite zone, dar nu ar intra în oraș. Pare a fi cea mai rațională variantă a acestei șosele, cu o lungime nu foarte mare, cu o acoperire foarte bună a localităților pe care ar urma să le deservească și cu impact redus asupra mediului.
Traseu 2. A doua variantă este cea mai scurtă (13 km), dar pare cea mai neinspirată. Din sensul giratoriu din Cristian, șoseaua ar urma să treacă pe lângă Aerorportul Sibiu, ocolind dealul pe care se află aeroportul, de-a lungul „conturului” Sibiului, pentru a intra în Sibiu în zona Valea Aurie – Calea Poplăcii. Aici urmează dezastrul: intră în Dumbrava, unde ar fi nevoie de defrișări pe 14,5 hectare de pădure, iese în Cisnădie, în zona Cartierului Arhitecților și iese în aceeași intersecție la DN1.
Traseul 3. Este o combinație între cele două, una care merge pe lângă limitele administrative ale Sibiului, până în Valea Aurie, de unde pleacă pentru a ocoli pădurea, evitând astfel defrișările, și ajunge pe traseul primei variante. Ca rezultat avem o lungime foarte mare: 24 km.
Aveți mai jos datele tehnice ale fiecărei variante, cu avantaje și dezavantaje.
Alte propuneri
Variantele propuse de participanții la dezbateri nu au fost prea multe. Singura care a meritat să fie luată în seamă a fost cea a ONG-ului Animal Life, care a schițat un traseu mai apropiat de oraș, care ar urma să se conecteze cu DN1 și cu autostrada în nodul din Șelimbăr, dar care are o soluție inedită pentru zona care traversează Dumbrava: un tunel. Evident că propunerea a atras numeroși adepți din sală, dar contraargumentele au fost de ordin financiar și geotehnic. A mai existat o propunere de utilizare a culoarului stâlpilor de înaltă tensiune, dar care se dovedește, se pare, inaplicabilă.
Primele concluzii
Pentru acest moment al dezbaterii, cu argumente raționale, economice și tehnice, singura variantă de traseu care se impune este cea cu numărul 1, care ar putea suferi îmbunătățiri de traseu și de conectare cu rețeaua de drumuri existentă. Aceasta asigură și funcțiuni de legătură rutieră a localităților din jurul Sibiului cu Sibiul și între ele, oferă și un tranzit rapid est – vest pentru sibienii care fac naveta zilnic, este și o soluție evidentă pentru descongestionarea traficului din Sibiu. Dacă ne uităm la harta Sibiului, pe care aplicăm cercul virtual al împrejurimilor, care se suprapune foarte bine peste actuala centură de nord, putem observa cât de bine se completează varianta 1 peste acest cerc.
Pașii care mai sunt de parcurs pentru acest proiect sunt foarte mulți și anevoioși: licitație pentru studiu de fezabilitate, pentru indicatori tehnico-economici și abia apoi concurs pentru proiectare și execuție. Vorbim aici despre un orizont de circa 6 – 10 ani, asta în condiții normale de derulare.
Traseul 1
- lungimea de cca 18,300 km;
- două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare;
- parapete metalic marginal și axial;
- intersecții iluminate;
- traseul se desfășoară astfel:
- pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole de pe raza U.A.T. Cristian și traversează Râul Cibin și Calea Ferată printr-un pasaj;
- intersectează DJ 106R, care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Poplaca pe teritoriul U.A.T. Poplaca, printr-un sens giratoriu;
- parcurge traseul pe lângă Rezervația Naturală Dumbrava din zona comunei Rășinari;
- intersectează DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari, printr-un nod rutier;
- intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădioara, printr-un sens giratoriu;
- intersectează DJ 106C care leagă Municipiul Sibiu de cartierul Arhitecților Cisnădie și orașul Cisnădie, printr-un sens giratoriu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole, paralel cu Râul Seviș, pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr, printr-un sens giratoriu.
Acest traseu se caracterizează prin următoarele amenajări și construcții:
- – șase sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene;
- – un nod rutier peste DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari;
- – un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 370 m lungime;
- – un pasaj peste DJ 106A și linia de tramvai, de cca 140 m lungime;
- – un pod cu lungimea de cca 40 m;
- – un pod cu lungimea de cca 80 m;
- – 8 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale;
- – 6 podețe transversale de acces pentru explatare agricolă;
- – drumuri de acces la terenurile agricole (drumuri de exploatare) – cca 10 km.
Avantajele traseului 1:
- – lungime medie;
- – durate medii de deplasare;
- – generează economii însemnate (financiare și de timp) participanților la trafic;
- – nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații;
- – nu intersectează arii naturale protejate;
- – nu se suprapune peste terenuri/ construcții aparținătoare M.A.P.N.;
- – nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea;
- – este situat preponderent în extravilanul localităților, ceea ce diminuează poluarea fonică și cu noxe și suspensii în aer;
- – suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.
Dezavantajele traseului 1:
- – nu deservește cartierul Turnișor și zona Dedeman din Municipiul Sibiu;
- – necesită tăierea de copaci de pe suprafețe izolate – cca 250 buc cu diametrul de până la 40 cm;
- – fracționează terenuri agricole și terenuri de destinate construirii;
- – necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată;
- – necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale).
Traseul 2
- lungimea de cca 12,920 km;
- două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare;
- parapete metalic marginal și axial;
- intersecții iluminate;
- traseul se desfășoară astfel:
- pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole (în sudul și vestul Aeroportului Sibiu);
- traversează Râul Cibin și Calea Ferată prin intermediul unui pasaj nou;
- intersectează DJ 106R la ieșire din Municipiul Sibiu (cartier Valea Aurie) ce leagă orașul Sibiu de localitatea Poplaca;
- parcurge traseul prin Rezervația Naturală Dumbrava pe zona limitrofă a orașului Sibiu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole și construite;
- intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădie, în apropiere de cartierul Arhitecților;
- străbate o zonă cu terenuri agricole paralel cu Râul Seviș pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr.
Acest traseu se caracterizează prin următoarele amenajări și construcții:
- șase sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene;
- un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 1.440 m lungime;
- un pasaj peste un sector din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului, de cca 240 m lungime;
- patru poduri pentru conectarea zonelor din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului, cu lungime de cca 15 m fiecare;
- un pod cu lungimea de cca 30 m;
- un pod cu lungimea de cca 90 m;
- 6 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale;
- 4 podețe transversale de acces pentru explatare agricolă;
- drumuri de acces la terenurile agricole și tehnologice (drumuri de exploatare) – cca 8 km.
Avantajele traseului 2:
- lungime relativ mică;
- micșorează timpii de deplasare;
- generează economii însemnate (financiare și de timp) participanților la trafic;
- deservește cartierele de sud ale Municipiului Sibiu (cartierul Turnișor, cartierul Valea Aurie, cartierul Cireșica) precum și cartierul Arhitecților Cisnădie;
- nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații;
- nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea;
- suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.
Dezavantajele traseului 2:
- nu deservește zona Dedeman din Municipiul Sibiu;
- intersectează arii naturale protejate (Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului)
- necesitată defrișarea copacilor de pe o suprafață de cca 145.000 mp din Rezervația Naturală Dumbrava Sibiului;
- contribuie la poluarea fonică, cu noxe și suspensii în aer; pe teritoriul Rezervației Naturale Dumbrava Sibiului;
- fracționează pădure, terenuri agricole și terenuri de destinate construirii;
- necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată;
- strabate terenuri și construcții aparținătoare M.A.P.N.;
- necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale)
Traseul 3
- lungimea de cca 24,600 km;
- două benzi pe sens cu lățimea de 3,50 m fiecare;
- parapete metalic marginal și axial;
- intersecții iluminate;
- traseul se desfășoară astfel:
- pornește din E 81 (între localitatea Cristian și Municipiul Sibiu) raza U.A.T. Cristian, dintr-un sens giratoriu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole de pe raza U.A.T. Cristian și traversează Râul Cibin și Calea Ferată printr-un pasaj;
- intersectează DJ 106R, care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Poplaca pe teritoriul U.A.T. Sibiu, printr-un sens giratoriu;
- parcurge traseul DJ 106R, pe lângă Rezervația Naturală Dumbrava până la capătul acesteia (paralel cu poligonul de tragere al M.A.P.N.), în zona U.A.T. Poplaca;
- intersectează DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari, printr-un nod rutier;
- intersectează DJ 106D care leagă Municipiul Sibiu de Cisnădioara, printr-un sens giratoriu;
- intersectează DJ 106C care leagă Municipiul Sibiu de cartierul Arhitecților Cisnădie și orașul Cisnădie, printr-un sens giratoriu;
- străbate o zonă cu terenuri agricole, paralel cu Râul Seviș, pîna la intersecția cu E 68 (în zona Ford Sibiu Mecatronics) – pe teritoriul comunei Șelimbăr, printr-un sens giratoriu.
Acest traseu se caracterizează prin următoarele amenajări și construcții:
- șapte sensuri giratorii – la fiecare intersecție cu drumurile comunale, județene și europene;
- un nod rutier peste DJ 106A care leagă Municipiul Sibiu de localitatea Rășinari;
- un pasaj peste CF și Râul Cibin, de cca 1.440 m lungime;
- un pasaj peste DJ 106A și linia de tramvai, de cca 140 m lungime;
- un pod cu lungimea de cca 30 m;
- un pod cu lungimea de cca 80 m;
- 11 podețe transversale de traversare cursuri de apa, canale;
- 6 podețe transversale de acces pentru explatare agricolă;
- drumuri de acces la terenurile agricole (drumuri de exploatare) – cca 7 km.
Avantajele traseului 3:
- deservește cartierele de sud ale Municipiului Sibiu (cartierul Turnișor, cartierul Valea Aurie, cartierul Cireșica) precum și cartierul Arhitecților Cisnădie;
- nu intersectează monumente istorice și situri arheologice despre care există informații;
- nu intersectează arii naturale protejate;
- nu intersectează construcții civile ce necesită demolarea;
- este situat preponderent în extravilanul localităților, ceea ce diminuează poluarea fonică și cu noxe și suspensii în aer;
- suprafețele de teren ocupate sunt preponderent în extravilan.
Dezavantajele traseului 3:
- lungime mare;
- durate lungi de deplasare;
- nu generează economii (financiare și de timp) participanților la trafic;
- nu deservește zona Dedeman din Municipiul Sibiu;
- necesită tăierea de copaci de pe suprafețe izolate – cca 250 buc cu diametrul de până la 40 cm;
- fracționează terenuri agricole și terenuri de destinate construirii;
- necesită exproprieri de suprafețe mari de teren agricol și destinate construirii, mare parte în proprietate privată;
- strabate terenuri și construcții aparținătoare M.A.P.N.;
- necesită construcții suplimentare (drumuri de exploatare noi, drumuri tehnologice, podețe de subtraversare pentru acces la terenurile agricole și de comunicare pentru animale).
Trebuie să precizăm și faptul că toți cei care vor să facă propuneri, sugestii sau doresc să consulte stadiul la care se află proiectul pot intra pe noua platformă https://ccc.cjsibiu.ro creată de Consilul Județean, un fel de forum al dezbaterilor publice.
