Primăria Sibiu a pus în dezbatere publică „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Sibiu”, un document destuld e complex și cu foarte multe povești care sună frumos dar se rezumă la mult mai puțin, când vine vorba despre partea practică, pe care – vor resimți sibienii. Dincol- de frazele pompoase și conceptele sofisticate specifice proiectelor europene, există – serie de informații care ar trebui să-i intereseze pe sibieni.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Sibiu este considerat de Primăria Sibiu „un document strategic important care va defini viziunea administrației locale și a comunității în ceea ce privește dezvoltarea orașului în următorii ani, în mod integrat, sustenabil și predictibil, un ghid pentru administrația locală în luarea deciziilor de prioritizare și implementare a investițiilor”. Cam aceasta ar putea fi descrierea într– frază lungă a sensurilor pe care le are acest document, care acum este în forma de draft (proiect) și care urmează să fie aprobat după ce va fi consultat de sibieni.
Cum trebuie citit acest document de Strategie Integrată de Dezvoltare a Sibiului
Documentul conține mai multe capitole, care într– proporție foarte mare se axează pe analizarea tuturor sectoarelor de activitate ale Sibiului. Conține – parte importată a rezultatelor unor chestionare și întâlniri. Chestionarele sunt de la cetățenii Sibiului și arată cum percep sibienii orașul, din toate unghiurile existenței lor în acest oraș. De asemenea, sunt de la oamenii de afaceri, care și-au exprimat puntele de vedere referitor la ce îi atrage și ce nu le place în Sibiu. Discuțiile au avut loc cu mai multe categorii de persoane implicate, de la reprezentanții localităților din zona periurbană, arhitecți, până la consilieri locali și reprezentanți ai societății civile.
Unele concluzii desprinse din aceste chestionare și întâlniri sunt extrem de critice și arată cât de multe merg încă prost în Sibiu. Alte concluzii sunt constructive și subliniază ce cred sibienii și oamenii de afaceri din Sibiu că trebuie făcut mai departe, pentru ca orașul să se dezvolte. Din acest punct ar trebui să plece Primăria Sibiu cu dezvoltarea integrată.
Care sunt concluziile și propunerile consultanților Civitta
Ordinea acestor concluzii nu are – prioritate explicită, dar noi le publicăm așa cum au fost ele publicate în strategie. Pe primul loc este starea de degradare a unor clădiri de patrimoniu din centrul orașului. Se propune consolidarea și conservare acestora. Pe locul al doilea sunt parcările neregulamentare și aglomerarea zonei centrale. Se propune gestiunea și eliberarea acestor spații.
Calitatea redusă a spațiilor publice, cauzată de – lipsă a diversității de starea de degradare a amenajărilor (de exemplu mobilier urban degradat) este a treia concluzie. Se propune revitalizarea acestor spații, dar și organizarea de concursuri de arhitectură pentru aceste spații.
Accesul dificil la dotări de interes cotidian în cartierele periferice. Se propune extinderea rețelei de dotări publice și în aceste cartiere.
Principalele cursuri de apă care străbat orașul nu sunt valorificate încă la potențialul lor real. Orașul este încă orientat cu spatele spre apă, se mai arată în concluzii. Se propune amenajarea râului Cibin și a unei zone de promenadă de-a lungul lui.
Urmează o referire la terenuri importante pentru dezvoltarea de dotări, inclusiv în spații publice, care sunt blocate în litigii sau sunt proprietate privată. Se propune un program de achiziții și exproprieri.
Expansiunea necontrolată în Arhitecților – Șelimbăr este de asemenea un punct vulnerabil observat de consultanți. Se propune controlarea prin PUG și PATZM a acestor tipuri de dezvoltare.
Zonele cu profil industrial din centrul orașului au fost și ele atinse de observațiile consultanților, fiind propusă încurajarea reconversiei, prin PUZ-uri locale și PUG.
Nu în ultimul rând, remodelarea rețelei de spații publice considerată incompletă, prin crearea de legături între spații.
Alte observații mai vorbesc despre concluziile socio-demografice, diferențele între populația activă și inactivă, nevoia de creștere a atractivității Sibiului, îmbătrânirea demografică. Pe plan economic, a fost constatată lipsa structurilor de sprijin, care să ajute IMM-urile și start-up-urile. Au fost identificate terenuri neocupate în zonele industriale, iar primăria ar trebui să facă demersuri pentru a aduce investitori.
Pe partea de servicii publice, – serie de concluzii subliniază deficiențele existente în această activitate, în special pentru sectorul de educație. Se propune – clădire multifuncțională în care să-și desfășoare activitatea instituțiile de profil (IȘJ, Casa Corpului Didactic, CJRAE). Se mai propun construirea de grădinițe și de școli, în proximitatea noilor cartiere. Se propune construirea uni școli internaționale în zona viitorului centru NATO.
În sănătate, cităm doar atât din studiu: „Spații medicale depășite funcțional și uzate moral care necesită investiții ridicate și permanente. Utilizarea ineficientă a resurselor publice îngreunează sistemul sanitar”.
Pe sectorul de cultură, turism, este subliniată poziția bună a orașului și se sugerează menținerea și consolidarea acesteia. Se propune diversificarea evenimentelor și orientarea lor și către cartiere. Starea și gradul de dotare ale echipamentelor culturale din zonele limitrofe ale orașului este – provocare. Pe zona de turism sunt – mulțime de propuneri care au ca scop transformarea actualei stări într-una mult mai bună. Portal web de turism, strategie de turism, parteneriate între actorii din turism, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice, turismul de business, sală de spectacole, dezvoltarea oportunităților de petrecere a timpului liber, a zonelor de agrement, a traseelor de biciclete sunt câteva din propunerile consultanților, la finalul perioadei de analiză.
Pe zona de patrimoniu și urbanism și pe cea de mobilitate sunt – mulțime de probleme identificate și sunt propuse soluții care ar trebui să rezolve mare parte din aceste probleme. Cele pe mobilitate au fost relevate și în studiul de profil, cele pe urbanism țintesc atât clădirile existente, într– stare proastă multe dintre ele, cât și serviciile publice în acest domeniu. Pe mobilitate amintim câteva detalii care ni s-au părut importante: viteza autobuzelor, modernizarea zonei gării, modernizarea zonelor autogărilor.
Cum văd sibienii Sibiul și interacțiunea cu Primăria Sibiu
Pentru a fi optimiști să începem cu domeniile în care sibienii sunt mulțumiți: telecomunicații, energie, iluminat public, apă-canal, servicii de urgență, calitatea vieții (pe locul 6!).
Dar dacă ne uităm pe chestionarul statistic, putem observa care sunt sectoarele care au cel mai ridicat nivel de nemulțumire: nivelul de birocrație și implicarea cetățenilor la decizii.
Mai mult decât atât, 40% din sibienii cu afaceri au apreciat ca nesatisfăcătoare sau deloc satisfăcătoare interacțiunea cu primăria și serviciile sale, alți 40% au avut – poziție neutră . Doar 17% au avut – opinie bună și foarte bună despre acest aspect.
Birocrația a fost menționată de companii ca principală problemă pentru derularea de activități economice, urmată de calitatea vieții din oraș și abia pe locul 3 disponibilitatea forței de muncă.
Printre avantajele menționate de oamenii de afaceri sunt acoperirea cu internet broadband, atractivitatea generală a zonei și accesul către legăturile de transport.
Printre cele mai importante aspecte pozitive ale municipiului Sibiu identificate de către cetățeni:
– Oferta culturală;
– Centru istoric;
– Istoria;
– Siguranța;
– Curățenia;
– Liniștea;
– Dezvoltarea economică;
– Turismul;
– Poziționarea geografică;
Printre cele mai importante probleme ale municipiului Sibiu identificate de către cetățeni sunt:
– Parcările insuficiente;
– Locurile insuficiente în cadrul grădinițelor/creșelor;
– Infrastructura de sănătate;
– Traficul aglomerat;
– Spațiile verzi insuficiente;
– Parcuri insuficiente pentru copii.
