Romeo Trifu, Nicolae Nan, Eftimie Costeiu, Constantin Morar, Martin Bottesch, Ioan Cindrea și Daniela Cîmpean au fost cei mai puternici oameni în administrația județeană sibiană din postura de președinte al Consiliului Județean, din 1992, de la crearea instituției, și până în prezent. Unii au fost aleși prin vot direct, alții în urma jocurilor politice făcute prin intermediul consilierilor județeni, care au votat, în virtutea prerogativelor, primul om al județului.
Sibiu 100% va propune o analiză a mandatelor celor șapte președinți de Consiliu Județean (plus unul interimar), prin prisma principalei investiții a fiecăruia dintre ei.
Romeo Trifu ne-a lăsat o mai bună infrastructură de utilități în județ (rețele de apă și canal, de gaz și drumuri), Nicolae Nan a construit Sala Transilvania, Eftimie Costeiu și Constantin Morar au ridicat de la zero, la propriu, și finalizat Sala Thalia. Martin Bottesch a modernizat complet Aeroportul Internațional Sibiu (incluzând cele mai mari lucrări de investiții la pista de aterizare/decolare), Ioan Cindrea a dat startul renovării secțiilor importante din Spitalul Clinic Județean de Urgență, în timp ce Daniela Cîmpean a extins și modernizat Aeroportul Internațional Sibiu, finalizat în proporție de 99,5 %.
Acestea sunt cărțile de vizită pentru președinții de Consiliu Județean, în sensul că acestea au fost investițiile majore pe care le-au lăsat sibienilor moștenire.
Vă lăsăm pe dumneavoastră să judecați care a fost cel mai eficient președinte de Consiliu Județean ca investiții realizate în ultimii 35 de ani de la Revoluție sau care sunt președinții care merită un loc pe podium dacă vă este greu să vă hotărâți. Însă dincolo de toate aceste investiții, rămâne un mare deziderat: lipsa unui nou spital în acești 35 de ani.
Politicul dă tonul
Toți președinții au fost opțiunile unor partide politice reprezentative în politica românească de după 1990: PD, PSD, FDGR și PNL. Aceștia nu pot reclama faptul că nu au avut sprijin politic important, însă, într-adevăr, au trebuit să intre în concurență la nivel național cu alți președinții de consilii județene din regiunea Centru ori din țară sau uneori chiar cu liderii politici din propriul partid la nivel național.
Însă una peste alta, au avut pe mână bani mulți, în condițiile în care în ultimii 35 de ani s-a conturat un lucru cert: din punct de vedere economic, județul Sibiu s-a aflat pe locurile 5-6 în ceea privește trimiterea banilor spre bugetul de stat și pe locurile 36-38 când vine vorba de redistribuirea fondurilor de la Guvern pe județe. Pozițiile au variat nesemnificativ în deceniile care au trecut.
Romeo Trifu, primul președinte. Începuturile Sibiului democratic
Romeo Marius Trifu a fost primul președinte al Consiliului Județean Sibiu (1992-1996), reprezentând Partidul Democrat. În condițiile în care instituția CJ a apărut în 1992, acesta a fost deschizătorul de drumuri în administrația județeană. Era o perioadă grea pentru județul Sibiu. Nu existau bugete, nu exista transparență financiară, să nu mai vorbim despre dezbateri și proiecte despre cum urmau să fie folosiți banii comunității, pentru că nici nu se prea vorbea de fonduri europene ce pot fi atrase de CJ, la doar doi ani și jumătate de la Sibiul comunist.
În acea perioadă, principalul obiectiv a fost creșterea confortului locuitorilor. Și acest lucru a presupus extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, a celor de gaz metan și chiar electrice. Mai mult, s-au demarat lucrări pentru asfaltarea drumurilor județene, toate acestea în limitele banilor care veneau, în cea mai mare parte, de la Guvern. Investițiile mergeau mult mai repede pentru că nu exista birocrația de astăzi, iar marile companii de utilități erau încă ale statului sau ale administrației locale și județene. Așadar, Romeo Trifu a rămas ca președintele de județ care ne-a asigurat minimul necesar și baza pentru viitoare investiții ale județului.
Romeo-Marius Trifu s-a născut în 6 iulie 1939 și a decedat în15 decembrie 2008. A fost deputat în legislatura 1990-1992, ales în județul Sibiu pe listele partidului FSN, deputat în legislatura 1996-2000, pe listele PD. În legislatura 1996-2000, acesta a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză și Republica Peru.
Deputatul a absolvit Facultatea de Electromecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara. Între 1989-1990 a fost inginer mecanic, inginer la Arsenalul Armatei, inginer șef șantier, director Antrepriza Electromontaj Sibiu și profesor director la Grupul Școlar Energetic.
În perioada 1966-1989 a fost membru PCR, iar din 1989 a fost membru fondator FSN și PD. Deputatul Romeo-Marius Trifu a demisionat la data de 29 septembrie 1990 și a fost înlocuit de deputatul Septimiu Bujor Tatu. După demisie, Romeo-Marius Trifu a fost numit subprefect al Sibiului, a fost președinte al Consiliului Județean Sibiu (1992-1996), fondator și președinte al Asociației Președinților Consiliilor Județene din România (1992-1996).
Nicolae Nan, ”părintele” Sălii Transilvania
PD a continuat în perioada 1996-2000 să dea președinte de Consiliu Județean. Nicolae Nan, un apropiat al lui Romeo Trifu, a venit în fruntea județului în anii de final al deceniului nouă. Trebuie menționat faptul că Nicolae Nan, fostul președinte al PD Sibiu, a ocupat funcții importante în conducerea județului Sibiu și în perioada lui Nicu Ceaușescu, când era prim-secretar al partidului la Sibiu.
Cea mai importantă investiție care a rămas mărturie în mandatul sibianului este construirea Sălii Transilvania. Era cea mai modernă din sud-estul Europei, ca să nu mai vorbim despre Transilvania (poate și de aici numele) și România (poate prima din țară construită după Revoluție). Vremurile au trecut, a rămas la fel de cochetă, însă, din păcate, capacitatea sălii nu a mai crescut, ba dimpotrivă, locurile s-au redus ca urmare a noilor reglementări sportive care au apărut de-a lungul timpului. A fost inaugurată în 1998.
Sala Sporturilor „Transilvania” este o sală multifuncțională, cu o capacitate de 1812 de locuri. Dispune de centrală termică proprie, stație de ventilație care asigura o permanentă împrospătare a aerului, respectiv o încălzire rapidă în sezonul rece, de o parcare proprie, luminată, de 1.000 locuri, cu posibilitate de închiriere pentru diverse manifestații, precum concerte sau expoziții cu vânzare.
Nicolae Nan (n. 7 decembrie 1935, Ludoș, Sibiu, România – d. 24 martie 2021, Sibiu, România) a fost senator român în legislatura 1990-1992, ales în județul Sibiu pe listele partidului FSN și deputat în legislatura 2000-2004, ales în județul Sibiu pe listele partidului PD.
În legislatura 1990-1992, Nicolae Nan a demisionat pe data de 30 iulie 1990 și a fost înlocuit de către senatorul Ioan Ilie Nistor. În legislatura 2000-2004, deputatul Nicolae Nan a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Italiană și Georgia.
Eftimie Costeiu și Constantin Morar, un mandat la pachet și Sala Thalia
În alegerilor locale din 2000, Nicolae Nan a pierdut alegerile pentru președinte în favoarea lui Eftimie Costeiu. A fost pentru prima dată când PSD conducea județul. Ulterior, în septembrie 2001, acesta a intrat în conflict deschis cu președintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea, și cu șeful organizației municipale Sibiu a PSD, Gheorghe Suditu, lucru care a dus la demiterea sa. Practic, colegii din PSD l-au determinat să își piardă portofoliul, cu acordul premierului de atunci, Adrian Năstase, însă cu sprijinul FDGR și PD. A fost cel mai mare scandal politic de după 1990 în Consiliul Județean Sibiu, continuând ani de zile în instanțele de judecată, fără ca Eftimie Costeiu să își mai găsească dreptatea.
A fost acuzat de proprii colegi de partid că și-a urmărit interesele financiare ale firmelor sale din postura funcției pe care a ocupat-o, împreună cu alți parteneri de afaceri puternici ai Sibiului din acea perioadă.
Eftimie Costeiu a fost înlocuit cu colegul său de partid, Constantin Morar, rudă cu Eftimie Costeiu, care în acel moment era unul dintre șefii Serviciului de Protocol ai premierului Adrian Năstase. Constantin Morar a lăsat, voit sau nevoit, funcția din București și a venit la Sibiu în noua postură. Acesta și-a încheiat mandatul în iunie 2004.
Îi prezentăm împreună, deoarece aceștia au rămas în memoria colectivă drept o răfuială politică fratricidă, coordonată abil de Ioan Cindrea. Totuși, cei doi sunt oamenii decisivi care au readus la viață cea mai emblematică și istorică instituție culturală a municipiului Sibiu: Sala Thalia.
Practic, Eftimie Costeiu prin strategia avută, a scos vechiul club Independența din pământ, iar Constantin Morar a fost cel care a reconstruit-o, devenind proiectul său de suflet la CJ. Din păcate, Costeiu și Morar au murit, însă legendele despre scandalul demiterii lui Costeiu încă mai trezește interesul între vechii politicieni ai Sibiului. Adevărul îl știe însă doar Ioan Cindrea.
Primul landler președinte de CJ. Bottesch, proiectul impresionant de la Aeroport
În contextul în care primarul Sibiului era Klaus Iohannis, alegerea lui Martin Bottesch în funcția de președinte al CJ a devenit, oarecum, firească. FDGR atingea apogeul politic în administrația locală sibiană. Prin buna colaborare dintre cei doi s-au pus bazele celui mai mare proiect sibian de după 1990: modernizarea și extinderea Aeroportului Internațional Sibiu, dar și modernizarea pistei de aterizare/decolare.
Martin Bottesch a fost președinte de CJ în două mandate, din 2004 până în 2012. În 2007, când s-au încheiat lucrările de modernizare, județul Sibiu avea cel mai modern aeroport din Transilvania și era în top 3 din țară, după Otopeni și Băneasa. Era o investiție ce nu a mai văzut Sibiul până atunci și a fost cea mai bună colaborare post-decembristă între Consiliul Județean și Primăria Sibiu, care au împărțit proporțional costurile unei investiții absolut necesare. Colateral, în mandatele sale, de numele lui Martin Bottesch se leagă noul sediu al Bibliotecii ASTRA și aripa nouă a sediului Consiliului Județean.
Martin Bottesch (n. 27 septembrie 1953, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului) este președintele Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania, organizația regională a Forumului Democrat al Germanilor din România. Profesor de matematică, s-a pensionat de curând.
Ioan Cindrea, reversul medaliei. Spitalul Județean a beneficiat de investiții masive
După ce în 2000, Ioan Cindrea, președintele PSD Sibiu, a pierdut Primăria Sibiu în fața lui Klaus Iohannis, în 2012 și-a luat revanșa în fața FDGR, învingându-l în lupta pentru șefia CJ pe Martin Bottesch. A fost o perioadă de aproape patru ani în care cea mai semnificativă investiție a județului a vizat modernizarea unei părți a secțiilor Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Niciodată, până la acel moment, Spitalul Județean, unul extrem de vechi, nu a avut parte de asemenea investiții financiare locale și guvernamentale.
Practic, din acea perioadă cea mai mare unitate spitalicească a județului a început să se schimbe în bine la față. Dar cum trecutul l-a prins din urmă, nici Ioan Cindrea, asemeni lui Eftimie Costeiu, nu a putut să-și încheie mandatul de președinte plin. În 15 septembrie 2015 a fost condamnat definitiv, prin sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de conflict de interese, pentru că și-a angajat ilegal soția, Amalia Cindrea, la biroul său parlamentar în perioada cât a fost deputat, anterior mandatului său de președinte al CJ.
În luna martie 2016, cu trei luni înainte de alegerile locale, mandatul lui Ioan Cindrea a încetat, ca urmare a ordinului semnat atunci de subprefectul Anca Șandru, deoarece fostul prefect Ovidiu Sitterli, un apropiat de nădejde al lui Ioan Cindrea și pus în funcție de acesta, refuzase să semneze încetarea mandatului fostului președinte al PSD Sibu și și-a dat demisia. În perioada 2001-2004, Ioan Cindrea a fost secretar de stat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în guvernul Adrian Năstase (PSD).
Constantin Șovăială, cel mai scurt mandat de președinte
După încetarea mandatului lui Ioan Cindrea la șefia Consiliului Județean Sibiu, prerogativele sale au fost preluate până în alegerile locale din iunie 2016 de Constantin Șovăială, unul dintre cei doi vicepreședinții ai Consiliului Județean. Practic, vreme de nici trei luni, Constantin Șovăială a fost vicepreședinte cu atribuții de președinte de consiliu județean. Astfel, acesta deține recordul celui mai scurt mandat de președinte din istoria Consiliului Județean Sibiu. Acesta era membru PNL și a fost preferat de colegii județeni în dauna colegului de birou, vicepreședintele Marcel Luca.
Daniela Cîmpean, prima femeie președinte la CJ. Noul terminal al aeroportului sibian – port-drapel
În ultimele două mandate, 2016-2020 și 2020-2024, funcția de președinte aparține Danielei Cîmpean, prima femeie din conducerea Executivului județului Sibiu. Aceasta, membră PNL, a prins cea mai neagră perioadă din istoria județului Sibiu, pandemia de corona-virus, lucru care scuză într-un fel lipsa investiților majore din primul mandat. Să nu uităm că a prins o perioadă în care județul Sibiul a fost pe primul loc în țară la decesul de persoane din cauza acestui virus, spitalul aflându-se în subordinea CJ.
În al doilea mandat, aflat acum pe final, președinta Daniela Cîmpean este foarte aproape să inaugureze cea mai mare investiție a administrației sale: extinderea terminalul de pasageri a Aeroportului Internațional Sibiu, plus achiziția tehnologiei de ultimă generație pentru securitatea aeroportului. Investiția a însemnat în jur de 65 milioane de euro, fonduri atrase de la Uniunea Europeană.
În altă ordine de idei, Daniela Cîmpean este favorită la un nou mandat de președinte al CJ. Dacă va câștiga, va stabili un record în administrarea Consiliului Județean: primul președinte cu trei mandate, în plus și consecutive, depășindu-l pe Martin Bottesch, care rămâne cu două mandate consecutive în postura de prim om al județului.
Cum a trecut Consiliul Județean prin 35 de ani
La 35 de ani de la Revoluție, județul Sibiu a traversat o perioadă cu investiții majore și necesare, dar și cu suficiente neajunsuri, care s-au reflectat mult mai dureros în viața de zi cu zi a sibianului, indiferent că a trăit în orașe sau comunele cele mai apropiate sau mai îndepărtate de municipiul Sibiu, capitala reședință de județ. Toate deciziile președinților de consiliu județean sau ale primarilor, indiferent că au fost de municipii, orașe sau comune, au avut impact direct asupra vieții și membrilor familiei sibianului în general.
Au existat situații în care locuitorul județului a fost adus la limita răbdării de lipsa unor investiții stringente sau care au întârziat nepermis ani de zile, cum ar fi modernizarea drumurilor locale și județene, refacerea și modernizarea spitalelor moștenite din era comunistă, trenarea construirii de noi școli în județ sau chiar lipsa modernizării și extinderii Aeroportului Internațional Sibiu.
La acestea se adaugă întârzierea în construcția centurii ocolitoare a Sibiului, învățământul în două schimburi, lipsa capacității de a absorbi la nivelul cel mai eficient fondurile europene, indiferent sub ce formă au ajuns ele în județ (programe europene de finanțare Phare, ISPA, SAPARD sau POS -uri cu denumirile pe fiecare domeniu), coroborate cu problemele pe le-au întâmpinat sibienii în interiorul familiei: lipsa transporturilor pentru elevi în anii 1990, accesul greoi al ambulanțelor în satele și comunele situate mai departe de municipiile Sibiu și Mediaș, lipsa, cel puțin până în 2000-2010, a rețelelor de apă și canal, a gazului metan sau a electricității. În plus, multe familii sibiene și nu numai și-au pierdut oameni dragi în accidente rutiere pe DN 1 și DN 7 sau cele județene, din cauza proastei gestionări a semnalizării, marcajelor și a stărilor proaste ale acestora.
În acest context, președintele Consiliului Județean joacă un rol decisiv. Primul om al județului are puterea de a da tonul dezvoltării, a tărăgăna investiții sau chiar a bloca, efectiv, proiectele majore de infrastructură. Fiind și om politic, reprezentant al unui partid mare în județ, el reprezintă principala conexiune a județului cu tot ceea ce înseamnă Guvernul României și ministerele din subordine. Puterea președintelui Consiliului Județean a crescut sau s-a diminuat în acești 35 de ani de la Revoluție, în funcție de descentralizarea făcută de Guvern în plan administrativ.
De-a lungul timpului, pe model francez, România s-a descentralizat administrativ, tot mai multe instituții și pârghii financiare trecând în administrația locală, unde rolul Consiliului Județean a devenit tot mai decisiv. Indiferent cum a decurs descentralizarea, președintele Consiliului Județean a avut un rol important, uneori mai important și mai influent chiar decât senatorii și deputații unui județ.
Orice președinte și prim-ministru al României, atunci când a venit în județul Sibiu, prima întrevedere importantă a avut-o cu președintele Consiliului Județean în funcție. Totodată, șeful județului a avut legătură directă cu prim-ministrul în funcție sau cu miniștrii din cabinetul său. Ce-i drept, prestația unui președinte de CJ este influențată iremediabil de politic, mai ales atunci când este vorba despre împărțirea banilor pentru județe, care din fericire în ultimul deceniu s-a restrâns foarte mult.
, prin prisma principalei investiții a fiecăruia dintre ei.){kind=link}