După patru ani la șefia Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean afirmă că Sibiul are potențial pentru atragerea fondurilor europene, iar noul Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu și Varianta Ocolitoare Sud a Sibiului reprezintă doar două mari proiecte pe care spune că le va finaliza în următorul mandat.
De asemenea, este de părere că cei care se află la conducerea administrativă a județului trebuie să își asume răspunderea proiectelor și să muncească asiduu pentru a le duce la bun sfârșit.
Despre noul Spital Județean ce va fi construit pe Calea Șurii Mici, despre Varianta Ocolitoare Sud a Sibiului, precum și despre alte investiții și proiecte privind infrastructura județului, Daniela Cîmpean, președintele CJ Sibiu, a vorbit în cadrul unui interviu acordat Sibiu100%.
Reporter: Știm din declarațiile de presă că prioritățile dumneavoastră ca președintă a Consiliului Județean sunt sănătatea și infrastructura județului. Am aflat, de asemenea, că județul Sibiu este lider în regiune în atragerea fondurilor europene. Și chiar ați spus, nu o dată, că vă doriți un județ cu adevărat european. Cum vă asigurați că toți acești bani care vin înspre Sibiu vor fi judicios cheltuiți și că nu vor exista situații – despre care mai aflăm în România – legate de achiziții de aparatură care rămâne nefolosită?
Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu: Experiența ultimilor ani în gestionarea de fonduri europene la Consiliul Județean Sibiu contează foarte mult: ne-am construit gradual o capacitate de gestionare a unor proiecte tot mai mari, deci nu plecăm de pe o poziție de începători.
Pe lângă echipele de profesioniști pe care le avem la Direcția Proiecte și Direcția de Achiziții Publice, am reușit să atragem și la Direcția Tehnică și la Urbanism profesioniști cu experiență: ingineri, experți de mediu, arhitecți – am construit echipe multi-disciplinare pentru fiecare mare proiect.
Când ne propunem un proiect plecăm de la nevoile la care acesta trebuie să răspundă, facem consultări cu cei care ne pot furniza toate datele necesare pentru a ne asigura că avem cele mai bune soluții pentru rezolvarea unor probleme, pentru a aduce domeniul în discuție la nivel de secol XXI și pentru a asigura un impact real.
Spre exemplu, pentru proiectul noului Spital Județean, au fost foarte multe consultări tehnice, atât cu medicii din Spitalul Județean, cât și cu experți din cadrul Ministerului Sănătății sau din cadrul Comisiei Europene, studiu medical întocmit de societate specializată pe astfel de studii, în urma cărora au fost fundamentate propunerile privind spațiile medicale și aparatura necesară.
Cât de mare să fie spitalul, cum să fie organizat și care sunt dotările necesare este o decizie tehnică, și nu una politică. Nici eu și nici un alt om politic nu am intervenit ca vreun spațiu sau vreun aparat medical să fie inclus sau exclus.
Ca să avem o șansă ca această investiție de 500.000.000 euro să fie finanțată de către Uniunea Europeana, atât proiectul cât și clădirea în sine, numărul de paturi, dotările medicale și modul de organizare trebuie să respecte în detaliu condițiile europene.
Iar azi, știm că proiectul noului Spital Județean de Urgență Sibiu le respectă și, drept urmare, avem o șansă serioasă la finanțare.
Nu am nicio îndoială că dotările sunt astfel alese încât la Sibiu să putem beneficia de servicii medicale la un nivel de calitate ridicat, bazate pe o abordare de secol XXI.
În plus, ne aflăm în situația minunată în care un spital va fi edificat și dotat de la zero, ceea ce face mult mai puțin probabilă o situație ca cea la care faceți referire și care a fost, din păcate, destul de des întâlnită în România.
Rep: Legat tot de investițiile în sănătate: am citit multe lucruri despre noul spital pe care îl așteptăm cu toții. Care sunt elementele de noutate funcțională, de concepție și dotare tehnologică pe care le va aduce acesta?
D. C.: Noul Spital Județean de Urgență va fi în primul rând o unitate compactă, în care pacientul va accesa rapid servicii ce la ora actuală sunt împrăștiate în peste 20 de clădiri diferite în tot orașul, va fi un spital al zilei de mâine, un spital care crește eficiența actului medical. și nu o serie de clădiri nou construite în care se va muta activitatea din actualul spital.
Repet asta, pentru că se pare că până și consilierii județeni care sunt medici de profesie nu au înțeles sau se prefac că nu au înțeles…
Circuitele funcționale sunt gândite astfel încât să fie redus la minim riscul infecțiilor şi să fie respectate toate normele europene: de la cum intră pacienții în spital şi cum sunt direcționați spre diferite secții, la cum sunt evacuate deșeurile medicale.
Acum se pune accent pe diagnostic asistat de computer, pe sisteme moderne de analiză medicală, apoi pe internarea de mult mai scurtă durată, în cadrul căreia pacientul este supus unei intervenții medicale complexe, care rezolvă minim invaziv problema diagnosticată și apoi se externează imediat ce starea sa medicală o permite.
Va fi un sistem digitalizat, fie că vorbim de programarea pacienților, accesarea istoricului medical sau a programului de la sălile de operații.
Materialele de construcție ce vor fi folosite contribuie atât la reducerea riscului de infecții, cât şi la promovarea unei stări de bine pentru pacienți şi personal; prin culori, luminozitate, prin sistemul de aerisire, interioarele vor fi sigure şi primitoare. Avem spații verzi prevăzute atât în interiorul, cât şi în exteriorul clădirii. Clădirea va fi eficientă energetic şi va folosi energie regenerabilă: pompe de căldură şi panouri solare, pentru a reduce risipa de resurse.
Noul Spital va prelua întâi secțiile și serviciile care se referă la intervenție medicală performantă, celelalte urmând să funcționeze o perioadă în vechiul spital, în clădirile modernizate pe fonduri europene.
Cele 20 de hectare teren pe care edificăm noul Spital Județean și proiectul gândit modular ne vor permite în timp să aducem toate cele 1087 paturi, în mod etapizat, în același loc.
Rep.: De asemenea, știm că unul dintre proiectele dumneavoastră constă în dezvoltarea unui Centru de Cercetare în Neuro-Științe la Sibiu. Cum vă gândiți să implementați acest lucru?
D. C.: Acest centru va aduce laolaltă specialiștii de la Spitalul de Psihiatrie, din secțiile de Neurologie şi Neuro-chirurgie ale Spitalului Județean, precum şi din mediul academic. Cred că avem șansa de a genera valoare adăugată pentru Sibiu, prin conlucrarea acestor entități în cadrul unui centru de cercetare, iar vestea bună este că şi pentru acesta se pot accesa fonduri europene.
Rep.: O altă schimbare menționată de dumneavoastră se referă la transformarea Spitalului de Psihiatrie aflat în subordinea CJ în Spital Clinic. Care va fi impactul în calitatea actului medical pe care îl va aduce această nouă încadrare pentru pacienți?
D. C. : Statutul de spital clinic pentru Spitalul de Psihiatrie „Gh. Preda” ar crește prestigiul spitalului, ajutându-ne să atragem şi să păstrăm specialiști buni, lucru foarte important în condițiile de criză de personal medical cu care ne confruntăm în România.
Ar crește calitatea serviciilor medicale oferite pacienților prin deschiderea de noi oportunități pentru cercetare.
Calitatea actului de învățământ universitar va crește, de asemenea, studenții, rezidenții si masteranzii având posibilitatea să-și verifice cunoștințele teoretice dobândite în timpul studiilor.
Un alt impact pozitiv ține de finanțările mai bune de la Casa de Asigurări prin obținerea statului de spital clinic. Așadar, venituri mai mari, servicii îmbunătățite.
Rep.: Un alt domeniu de referință al mandatului dumneavoastră se referă la infrastructură. Care sunt pașii următori în proiectul Varianta Ocolitoare Sibiu Sud și care este graficul de timp alocat implementării acestuia?
D. C.: E important ca sibienii să ştie că modificările legislative recente oferă Consiliului Județean Sibiu posibilitatea legală de a construi o variantă ocolitoare ce încheie inelul de autostradă început la Sibiu.
Guvernul actual a înțeles că, prin intermediul autorităților locale, direct afectate de nevoile locale, astfel de proiecte se implementează mai bine şi în timp mai scurt.
Graficul de timp pentru Varianta Ocolitoare Sibiu Sud depinde de momentul la care se vor putea încheia contractele de finanțare pe perioada de programare următoare, dar vestea bună este că se asigură finanțare europeană: Varianta Ocolitoare Sibiu Sud reprezintă pentru Guvernul României una dintre prioritățile de finanțare în domeniul transporturilor.
Și de această dată, am avut șansa, deoarece am întocmit studiile necesare pentru a putea fi luați în calcul.
Dat fiind că avem Studiul de Pre-fezabilitate aprobat, care ne prezintă variantele optime, am încredere că vom începe construcția în mandatul următor.
Rep.: Vorbind tot despre infrastructură, ce ne puteți spune despre stadiul asfaltărilor rutiere din județ?
D. C.: Am reușit să atragem peste 137 milioane euro din bugetul local, guvernamental, cât și din fonduri europene, pentru modernizarea a aproape 400 km din totalul rețelei de 950 km de drumuri județene.
Am considerat că suntem prea săraci să ne permitem lucrări care rezolvau probleme pe drumurile județene doar pe termen scurt și am trecut de la așternere de tratament bituminos la asfaltări, consolidări, modernizări, care, chiar dacă presupun cheltuieli mai mari, rezolvă problemele pe termen lung și nu doar pentru câteva luni.
Rep: În final, vă rugăm să ne spuneți care este cea mai mare aspirație pe care o aveți pentru un nou mandat și care este cea mai importantă concluzie la care ați ajuns în acești patru ani în funcția de președinte al Consiliului Județean.
D. C.: Cea mai mare aspirație ar fi, desigur, ca peste patru ani noul Spital Județean să fie terminat și să circulăm pe Varianta Ocolitoare Sibiu Sud. Să putem spune că peste 600.000.000 euro au fost investiți în județul Sibiu și să ne bucurăm de rezultate…
Cea mai importantă concluzie a acestor patru ani? M-am convins încă o dată că se poate cu adevărat, că avem tot ce ne trebuie ca națiune sau comunitate locală ca să mergem înainte mult mai repede decât o facem, să recuperăm decalajele și să trăim mult mai normal.
Pentru asta, avem nevoie de o administrație care să facă mult mai mult decât să cheltuiască ceea ce este, să cârpească pe ici pe colo și să se plângă... tocmai de sistemul pe care de altfel îl reprezintă.
Știu acum din experiență, nu din presupuneri, că, dacă îți asumi răspunderea, dacă nu te ascunzi în spatele lui „nu se poate” și mai ales dacă vrei și faci ceva cu adevărat, cu multă muncă, cu mult stres, creând chiar multă adversitate din partea celor care spun „merge și așa”, SE POATE.
