1 iulie 2025. Este data pe care sibienii de rând, la fel ca toți românii, o vor ține minte mulți ani de acum încolo din cauza scumpirilor ce vor fi anunțate de Guvern. Declinul economic din ultimii ani, în încercarea de a reduce deficitul bugetar, va fi decontat tot de populație și nu de partidele politice care s-au aflat la guvernare.
Pentru ca starea economică a țării să nu se agraveze și mai tare, liderii partidelor care vor forma noul Guvern, PSD-PNL-USR-UDMR, cu acordul președintelui Nicușor Dan, lucrează la un plan de redresare. Bineînțeles, principalele măsuri, în loc să se axeze pe reducerea cheltuielilor bugetare din instituțiile statului, sunt îndreptate spre mărirea taxelor și impozitelor, astfel că în final tot populația va fi cea mai afectată, în dauna politicienilor. Ce-i drept, în această perioadă informațiile sunt diverse și „în lucru”, însă toate acestea se vor clarifica după 1 iulie, odată cu numirea noului Guvern, când se așteaptă depășirea crizei politice actuale.
Cele mai importante scumpiri, la utilități și alimente
Sibienii și românii în general se vor confrunta de la 1 iulie cu un nou val de scumpiri în sectoare esențiale ale economiei, ca urmare a expirării măsurilor de plafonare a prețurilor introduse de Guvern în ultimii ani pentru utilități. Măsurile, valabile până la 30 iunie, au vizat menținerea sub control a prețurilor la energie electrică, alimente de bază și polițele RCA.
Odată cu eliminarea acestor limitări, piața va reveni la un regim de prețuri liberalizate, ceea ce va permite furnizorilor și comercianților să își ajusteze tarifele în funcție de costurile reale de producție, transport și distribuție. Se așteaptă o creștere de cel puțin 5% la produse de larg consum precum pâinea, laptele, carnea, uleiul, ouăle, legumele și fructele. În unele cazuri, din cauza costurilor tot mai ridicate din lanțul de producție, inclusiv cele energetice, prețurile de la raft ar putea urca cu până la 10–15%.
De asemenea, situația este influențată de inflație. Creșterea de prețuri la utilități ar urma să se resimtă treptat și la alimentele de bază. De exemplu, margarina, ce a fost scoasă de pe lista cu produse ce au adaosul plafonat, s-a scumpit treptat și a ajuns la un preț cu aproape 10% mai mare.
La capitolul prețuri, comparația dintre anii 2020 și 2025 arată că multe produse și servicii s-au scumpit considerabil, chiar și cu 90 la sută. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în ianuarie 2025, inflația medie a fost de 44,75 la sută față de ianuarie 2020.
Prețuri 2025. Cu cât s-au scumpit alimentele în ultimii cinci ani
La alimente, cele mai importante scumpiri s-au înregistrat la următoarele produse de bază:
- pâine (55,2%)
- fructe (53,98%)
- carne de vită (48,58%)
- carne de porc (40,7%)
- pește proaspăt (63,27%)
- lapte de vacă (42,45%)
- zahăr (63,25%)
- bere (47,46%)
Energia electrică dă tonul scumpirilor
Începând cu 1 iulie 2025, românii vor resimți scumpiri semnificative la energia electrică, odată cu încheierea schemei de plafonare-compensare instituită de Guvern în urmă cu doi ani. Potrivit notificărilor transmise de marile companii furnizoare de electricitate, prețul per kilowatt-oră în regim de serviciu universal va crește cu până la 130%.
Prețul de 1,57 lei/kWh este valabil doar pentru clienții care rămân în serviciul universal. Cei care solicită o ofertă în regim concurențial pot beneficia de tarife mai mici, în funcție de furnizor. Lista completă a ofertelor este disponibilă pe site-ul ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), iar trecerea la un alt furnizor este gratuită și se face prin denunțarea unilaterală a contractului existent.
Compensarea va fi doar pentru consumatorii vulnerabili. Sprijinul de stat se va restrânge, urmând să fie acordat după data de 1 iulie 2025. Ministerul Energiei a lucrat împreună cu Ministerul Muncii la mai multe scenarii de sprijin, care ar putea ajunge până la 6 milioane de beneficiari din totalul celor 9 milioane de consumatori de energie. În prezent, doar 250.000 de gospodării beneficiază de suplimentul de energie, însă autoritățile iau în calcul creșterea pragului de venit pentru eligibilitate cu până la 90%, în funcție de bugetul disponibil, estimat între 300 de milioane și 1 miliard de euro anual.
În schimb, tarifele anunțate de furnizori sunt valabile pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, urmând ca ulterior să fie stabilite în funcție de evoluțiile pieței energetice. Scumpirile vor avea un impact accentuat asupra familiilor cu venituri mici și medii. În lipsa unor măsuri eficiente de sprijin, se estimează o scădere a puterii de cumpărare și o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor. Ministerul Muncii lucrează în prezent la o schemă de ajutor financiar destinat consumatorilor vulnerabili, analizând două variante de sprijin lunar: 36 de lei sau 72 de lei pentru acoperirea unei părți din facturile la utilități.
Aerul condiționat indispensabil
Impactul scumpirii energiei electrice asupra consumatorilor casnici va varia în funcție de consumul lunar. De exemplu, utilizarea unui aparat de aer condiționat pe timp de vară poate duce la un consum de circa 400 kWh/lună, ceea ce înseamnă o factură lunară de peste 600 de lei, față de aproximativ 270 de lei cât era în sezonul trecut. Pentru a înțelege mai clar impactul acestei modificări, putem lua ca exemplu un aparat de aer condiționat obișnuit, cu o capacitate de 9000 BTU.
În regim normal de funcționare, consumul mediu este de aproximativ 1 kWh pe oră. Dacă aparatul funcționează 8 ore pe zi, consumul zilnic ajunge la 8 kWh, ceea ce înseamnă un total de 240 kWh într-o lună cu 30 de zile. Aplicând tariful estimativ de 1,5 lei/kWh, rezultă un cost de aproximativ 360 de lei pe lună doar pentru utilizarea aerului condiționat.
Această sumă se adaugă altor consumuri casnice, precum frigiderul, mașina de spălat, boilerul electric sau lumina, care umflă factura lunară la peste 600-700 de lei în perioada verii. Pentru a contracara impactul acestor scumpiri, experții recomandă câteva măsuri practice și eficiente: Alegerea unui aparat de aer condiționat din clasele superioare de eficiență energetică (A++ sau A+++), care consumă mai puțin; Utilizarea funcției de temporizare, pentru a evita funcționarea constantă pe perioade lungi; Izolarea locuinței și folosirea perdelelor sau jaluzelelor care limitează pătrunderea căldurii; Aerisirea naturală dimineața devreme și seara târziu, când temperaturile sunt mai scăzute.
Benzina dezlănțuie haosul scumpirilor
Acciza la carburanți va crește cu 50% de la 1 iulie, iar benzina și motorina vor costa mai mult cu cel puțin 40 de bani. La 1 ianuarie, acciza a fost și atunci majorată, iar carburanții s-au scumpit cu mai bine de 20 de bani pe litru. În prezent, pentru un litru de benzină sau de motorină plătim, în funcție de zona țării și de stațiile la care alimentăm, aproximativ 7 lei. Între benzină și motorină este o diferență foarte mică, de câțiva bani.
În schimb, în ceea ce privește sortimentele premium vorbim despre prețuri mult mai mari. De exemplu, pentru un litru de benzină premium, trebuie să scoatem din buzunar aproximativ 7 lei și 60 de bani, iar pentru motorină premium, în jur de 7 lei și 70 de bani. Toate aceste prețuri vor crește de la 1 iulie, după ce Guvernul a adoptat, anul trecut, o ordonanță de mărire a accizei cu 50%. Astfel, de la 1 iulie prețurile de la pompă vor crește cu aproximativ 30-40 de bani pe litru.
Cât vom plăti de la 1 iulie pentru gazele naturale
Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei a aprobat, zilele trecute, o creştere medie, începând cu 1 iulie, de 19% a tarifelor reglementate de distribuţie a gazelor naturale aplicabile consumatorilor de gaze naturale beneficiari ai serviciului de distribuţie, care reprezintă aproximativ 10 lei/MWh distribuit.
Potrivit ANRE, modificarea tarifelor este determinată de trei factori principali: creşterea costurilor serviciului de distribuţie gaze naturale cu inflaţia prognozată a anului 2024 de 4,6%, creşterea costurilor de capital în urma realizării în anul 2023 a unui volum investiţional record, atât în racordări de noi consumatori, cât şi în extinderi de sisteme de distribuţie în zonele concesionate, precum şi ca urmare a reducerii cantităţii de gaze naturale distribuite în anul 2023 cu 8%. „Cu titlu de exemplu: pentru un client casnic care locuieşte într-un apartament cu 3 camere şi are un consum anual de gaze naturale de 3 Mwh, valoarea lunară a facturii de gaze naturale ar putea creşte cu aproximativ 2,5 lei”, se arată într-un comunicat.
Au crescut și impozitele
Pe lângă scumpiri, Guvernul a luat și câteva măsuri deja implementate în România, cum ar fi majorarea impozitului pe dividende și reducerea pragului pentru microîntreprinderi. Aceste măsuri ar trebui să aducă aproximativ 7 miliarde de lei la buget în 2025. În paralel, un grup de specialiști ai partidelor ce vor intra la guvernare analizează diverse opțiuni pentru echilibrarea bugetului. Acestea includ reduceri de cheltuieli, creșteri de taxe, comasări de instituții și tăieri de investiții.
Prețurile la asigurarea auto RCA cresc semnificativ
Plafonarea RCA va fi eliminată de la 1 iulie. Prețurile RCA au fost plafonate în februarie 2023, măsură luată de Guvern pentru a opri creșterea prețurilor, după falimentul demarat la cea mai mare companie în domeniu, cu peste 3 milioane de șoferi asigurați la momentul retragerii licenței. În plus, comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA au fost limitate. Măsura a tot fost prelungită de atunci, cu o singură modificare: de la 1 ianuarie 2024, Guvernul a permis asigurătorilor să-și majoreze cu 6,8% aceste tarife plafonate, pentru a fi ajustate cu prognoza ratei anuale a inflației la sfârșitul trimestrului II 2024, publicată de către Banca Națională a României.
Prețurile au crescut pentru că unele date care intră în formula de calcul, cum ar fi vârsta șoferului sau a mașinii, s-au schimbat odată cu reînnoirea poliței. În plus, asupra prețurilor s-a reflectat inflația și creșterea costurilor cu reparația mașinii.
De asemenea, șoferii ar putea plăti până la 50 de euro pentru rovinietă, comparativ cu 28 de euro în prezent. Măsura ar putea fi aplicată imediat după aprobarea pachetului legislativ al Guvernului.
Mai mulți pensionari amenințați cu supraimpozitarea și creșterea TVA-ului
Aproape 5 milioane de pensionari și aproximativ 900.000 de persoane cu dizabilități ar putea fi obligate să achite o contribuție minimă la sănătate de 100 lei/lună. Cei cu pensii peste 3.000 lei ar putea plăti 10% impozit pentru suma care depășește acest prag.
Pensia minimă netă ar putea scădea cu 100 lei, iar un pensionar cu pensie de 5.000 lei ar primi cu 200 lei mai puțin. Noi scumpiri ar putea apărea în turism și restaurante, unde se preconizează că TVA mai mare. O altă măsură în discuție vizează creșterea TVA restaurante și hoteluri – de la 9% la 19%; energie termică, lemne de foc, manuale, muzee – de la 5% la 9%; și panouri solare, pompe de căldură, hrană pentru animale – TVA de 19%.
Spre exemplu un sejur care costă acum 6.000 de lei, cu masă și cazare incluse, ar putea ajunge la peste 7.000 de lei. Tot din vară, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție.
Cea mai mare inepție bugetară
În aceste zile, viitorul guvern tinde să-și dea măsura incompetenței. Este aproape de a introduce taxa pe tranzacții bancare, o nouă măsură fiscală pentru reducerea deficitului bugetar. Experții avertizează că băncile ar putea transfera costul către clienți, ducând la creșterea comisioanelor bancare și a prețurilor în general. Este important de menționat că această măsură este încă în faza de discuție și analiză.
Taxa pe tranzacțiile bancare reprezintă o măsură fiscală complexă, cu potențiale beneficii pentru bugetul de stat, dar și cu riscuri pentru mediul economic. Această taxă este luată în considerare de grupul tehnic responsabil cu propunerea de soluții pentru reducerea deficitului bugetar în România. Taxa ar putea fi de 1 leu pentru tranzacții până la o anumită sumă și 3 lei peste acea limită. În prezent, persoanele fizice nu plătesc comisioane pentru achiziții, ci doar pentru transferuri interbancare.
Introducerea unei astfel de taxe de către stat ar fi discutabilă, întrucât acesta nu oferă un serviciu direct legat de facilitarea tranzacțiilor. Reforma fiscală necesară Guvernul se confruntă cu probleme bugetare semnificative. Deficitul bugetar trebuie redus la 7% în acest an, de la 9,3% în anul precedent. Comisia Europeană estimează însă că, fără măsuri suplimentare, deficitul va ajunge la 8,6%. Pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul PNRR și planul fiscal agreat cu Comisia Europeană, Guvernul trebuie să adopte o reformă fiscală cu impact semnificativ. Aceasta ar trebui să genereze venituri suplimentare de aproximativ 25 miliarde lei în acest an.
Inflația e în creștere
Banca Națională a României (BNR) a revizuit la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026.
„Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2026, urmând a se menține relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor.
În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflației de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coșului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază.
În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflației din luna noiembrie 2024, inflația IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârșitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026”, se arată în Raportul asupra inflației, din februarie 2025.
„Deci, după mai mulți ani în care am avut un excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliție de guvernare, ordonanța de la sfârșitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul prezentat și aprobat în Parlament, țara intră într-o perioadă de deficit de cerere. Să vedem cum funcționează. Important este ca în combinație – politica fiscală, politică monetară – această nouă situație să nu ducă spre recesiune.
Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și mai ales pe absorbții de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat. Deci, să avem o inflație în scădere și creștere economică, nu mare, dar oricum creștere economică. De aceea, salutăm declararea de către prim ministru a absorbției banilor comunitari, prioritizarea proiectelor drept, citez, «prioritate zero pentru guvern». Așa să fie!”, a declarat Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
România are cea mai ridicată inflație
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a continuat să scadă în aprilie până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă, însă România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 4,9%, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
În România, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat, în ultima lună, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creștere a prețurilor de 6,83%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza indicelui IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
