Așa cum am anticipat încă de la anunțarea celor 20 de proiecte rămase pentru acest an, la programul de bugetare participativă, proiectele alese de sibieni pentru a fi implementate de primărie sunt mărunte și niciunul nu face un upgrade al orașului, din niciun punct de vedere.
Șase proiecte au fost votate de sibieni pentru Bugetare Participativă 2019, în urma unui proces care nu a atras atenția oamenilor, nici măcar cât s-a întâmplat anul trecut. Mai precis, doar 753 de persoane au decis să voteze, după ce au fost depuse 141 de proiecte, în prima fază. Selecția făcută de echipa Primăriei Sibiu a lăsat pentru faza finală doar proiecte nerelevante, fără miză pentru cei mai mulți dintre noi. Cel mai probabil, proiectele respinse de primărie au depășit cadrul impus de acest program, adică limitările financiare sau tehnice ale acestora. Au fost multe idei inovatoare, o mulțime de proiecte care ar trebui luate în seamă de primărie pentru viitor, dar deocamdată ele rămân doar idei.
“Am încheiat a doua ediție a programului de bugetare participativă în care au fost depuse în total 141 de proiecte din care doar 20 de proiecte au fost declarate eligibile și au intrat în etapa de vot. În urma voturilor exprimate de sibieni au fost selectate 6 propuneri pe care le vom implementa începând din 2020. Am fost surprinsă de numărul mic de voturi exprimate: doar 753 de sibieni au votat aceste proiecte finaliste, ceea ce arată un interes destul de scăzut pentru acest program destinat implicării comunității în administrarea orașului, reprezentând sub 0,5 % din populația Sibiului”, spune Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu. Surprinderea primarului n-ar trebui să fie atât de mare, ținând cont de impactul proiectelor propuse asupra vieții sibienilor. Așa cum scriam și la momentul anunțării celor 20 de proiecte pentru vot, cele mai multe ar trebui să-i facă pe cei din primărie să roșească, pentru că nu le-au realizat până acum.
Proiectele câștigătoare în funcție de numărul de voturi, care vor intra în implementare:
- Crearea unei terase panoramice pe Dealul Gușteriței, cu zonă de odihnă și ca punct de belvedere asupra orașului, un astfel de obiectiv fiind de interes pentru sibieni, dar și pentru turiști.
Proiectul va aduce un punct de atracție pentru sibieni, dar în niciun caz nu reprezintă o necesitate. A atras multe voturi, dar în limita unei participări reduse. În categoria din care face parte acest proiect a mai fost reținut inițial “Reparații parc și trotuare în zona Terezian”, un obiectiv despre care am spus deja că face parte din obligațiile de bun simț ale administrației orașului.
- Construcția unei parcări supraetajate pe locul parcării care deservește în prezent piața agro-alimentară Vasile Aaron; acesta ar urma să includă și spații comerciale, scopul fiind eliberarea de mașini și blocaje a străzilor din jurul pieței
Al doilea proiect de pe lista celor votate de public face parte din categoria “Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației”, unde s-a aflat alături de alte trei proiecte. Inițial, mai multe voturi a avut “stația de autobuz Smart” , care urmărea dotarea stațiilor Tursib cu panou cu informații despre trafic, automat de bilete, iluminare pe timp de noapte, Wi-Fi gratuit. În cele din urmă, locuitorii din Vasile Aron și-au spus cuvântul și au decis câștigătorul: o parcare. Va fi utilă pentru modernizarea zonei, dacă proiectul va fi unul modern. Bugetul de 150.000 impus de program nu este suficient, așa că primăria a decis să folosească acești bani pentru proiectare.
- Amenajarea unui teren de sport multifuncțional în cartierul Tineretului care va include terenuri de minifotbal, baschet, tenis cu piciorul, tenis și volei pe iarbă, mese de ping-pong, piste de bicicletă, alei pietonale cu bănci și zone verzi.
Decizia publicului este suverană, și pentru categoria “Spații verzi și locuri de joacă”, unde au fost selectate de primărie cinci proiecte, pentru a fi votate. Dintre acestea, consider că unul singur era un proeict ambițios, dar cum nu avea șanse să fie implementat, cumva nici nu a fost votat. Acesta propunea plantarea a 500 de copaci în Sibiu. Dintre celelalte proiecte minore a câștigat un teren de sport multi-funcțional în Tineretului. Dacă va fi acoperit cu gazon sintetic, va fi un „spațiu verde” perfect.
- Amplasarea de coșuri de gunoi pentru colectarea colectarea selectivă a deșeurilor în școli și licee având ca scop educarea copiilor și adaptarea mai ușoară la sistemul de gestionare a deșeurilor implementat în Sibiu.
Proiectul sfidează destul de mult categoria din care face parte: “Amenajare spații publice (mobilier urban etc.)”, dar importanța acestor coșuri de gunoi în școli echilibrează balanța. Problema este că primăria trebuia să implementeze aceste sisteme de colectare selectivă încă de la debutul acestei proceduri de strângere a gunoiului în oraș. Școlile și celelalte instituții administrate de primărie trebuiau să fie primele pe listă încă din 2017. E rușinos faptul că a fost nevoie de votul sibienilor pentru ca aceste coșuri să fie cumpărate pentru școli și licee. Sperăm că nu vor fi tot tomberoane de PVC neigienice.
- Dotarea Palatului Copiilor cu diverse echipamente, mobilier și materiale didactice necesare desfășurării cursurilor.
Categoria “Educație”, una care ar trebui să ne preocupe în mod special, a avut doar trei proiecte. Palatul Copiilor este unul dintre obiectivele care au suscitat interesul sibienilor încă de la momentul evacuării lui din vechiul sediu. Probabil, când proiectul a apărut pe lista de propuneri, cei din primărie au înghițit în sec. Anul acesta nu s-a obosit nimeni să doteze Palatul, cu excepția sponsorilor. Acum, prin programul de bugetare participativă, Primăria Sibiu va fi împinsă cu forța de sibieni să facă ceva în acest sens.
- Amplasarea unor filtre biologice de aer în zonele mai poluate de trafic din oraș; aceste filtre vor curăța aerul de dioxid de carbon, oxid de azot și praf, crescând astfel calitatea aerului respirat de sibieni.
Un proiect din categoria Smart City, care ar putea fi inclus, fără teamă, în categoria „Tichia de mărgăritar”. Este, într-adevăr inovatori, dar nu într-un oraș în care poluarea se instalează fără să se obosească nimeni să o oprească, în care particulele emise de motoare, praful scos de camioane din șantiere, zgomotul produs de vehiculele neconforme, ne invadează pe fereastră tot mai mult. Cu siguranță, câteva panouri de tip City Tree, care vor purifica aerul pe o rază de 10 – 20 metri sunt ultima soluție necesară, dar una care ne va costa 150.000 de euro, dacă va fi implementată.
Conform Regulamentului programului, suma maximă care va fi alocată pentru implementarea fiecăruia dintre cele 6 proiecte este de 150.000 de Euro.
În loc de concluzie, să reamintim câteva proiecte de care orașul are o nevoie urgentă și pe care comisia primăriei le-a eliminat din lista proiectelor eligibile:
– Piste de biciclete protejate de parcări pentru mașini,
– Pasarele de trecere pentru pietoni și bicicliști
– Suport acoperit pentru biciclete
– Suport cu acoperiș pentru biciclete
– Pasaje supraterane pietonale.
Toate ar stimula indiscutabil folosirea bicicletelor ca mijloc de transport. Astăzi, pistele existente, trasate cu vopsea, sunt neutilizate, tocmai din cauza lipsei de siguranță.
