Articol de Ada Sofia Cormoș
Acum 20 de ani, România semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, urmând ca după doi ani să se concretizeze intrarea în Uniune. De atunci, economia s-a transformat radical: salariile medii s-au triplat, iar veniturile totale ale populației au crescut spectaculos. Cu toate acestea, pentru mulți români, nivelul de trai nu pare să fi avansat în același ritm.
Salariile medii au depășit 1.000 de euro
În 2007, salariul mediu net în România era de 312 euro. În 2024, salariul mediu net a ajuns la 1.045 euro, potrivit analiștilor din cadrul Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Chiar și ajustată cu inflația, creșterea reală depășește 122%.
Veniturile totale ale gospodăriilor (care includ salarii, pensii, beneficii sociale și venituri din investiții) au crescut și ele semnificativ. Valoarea mediană a acestor venituri a urcat de aproape cinci ori, de la 134 euro în 2007, la 653 euro în 2024.
În decembrie 2024, salariul mediu net pe țară a fost de 5.645 lei, în creștere cu 11,1% față de anul precedent. Sibiul, la rândul său, se menține în topul județelor cu cele mai bune salarii (salariul mediu net în județ fiind de 5.477 lei) potrivit Institutului Național de Statistică.
De ce majoritatea românilor nu resimt această creștere?
Deși cifrele indică un progres, percepția populației spune altceva. Mulți români nu resimt o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai. Una dintre principalele cauze o reprezintă inegalitățile economice persistente.
În 2007, 71% dintre salariați câștigau sub media națională. În 2023, procentul a scăzut doar cu 4%, ajungând la 67%, o schimbare prea mică pentru a produce o reală îmbunătățire a percepției populației.
Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca și coordonator al echipei RoEM, explică: „Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”.
Disparități regionale majore
Capitala și marile orașe economice – Cluj, Timiș, Brașov, dar și Sibiu, Iași sau Dolj – continuă să tragă în sus media națională. În schimb, în multe alte județe, veniturile rămân mult sub medie.
Totuși, anul 2024 a adus și câteva surprize: județele Ialomița, Călărași și Neamț au înregistrat creșteri salariale de peste 20%. De cealaltă parte, Gorjul este singurul județ în care salariile au scăzut.
Potrivit specialiștilor, pe viitor, județe precum Sibiu, Alba și Bihor au șanse mari de creștere economică, în contextul dezvoltării industriilor strategice, inclusiv industria apărării.
Sibiul – în echipa fruntașă
Sibiul face parte din județele care beneficiază de o economie locală dinamică, salariile de aici fiind peste media națională. Specialiștii economici prevăd o evoluție pozitivă și în anii următori, mai ales datorită dezvoltării industriei auto, IT și a noilor investiții planificate în zona industrială.
Creșterea Sibiului este susținută de stabilitatea investițiilor străine, infrastructura relativ dezvoltată și forța de muncă bine calificată. Totuși, pentru ca avantajele economice să fie resimțite de cât mai mulți locuitori, este nevoie de continuarea reducerii inegalităților și de politici de dezvoltare sustenabilă.
Inegalitățile scad, dar foarte lent
Indicele de inegalitate, care măsoară raportul între veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20%, s-a diminuat de la 8,1 (persoanele cu cele mai ridicate venituri câștigau de 8,1 ori mai mult decât cele cu cele mai mici venituri din țară) în anul 2007 la 4,6 în anul 2024. Această scădere plasează România, în prezent, la mijlocul clasamentului european, la egalitate cu Franța și înaintea altor 11 state europene, cum ar fi Bulgaria sau Lituania.
„Această îmbunătățire este însă una foarte recentă și, având în vedere tensiunile sociale existente în țară, este important ca aceste rezultate să fie menținute și pe termen lung”, concluzionează coordonatorul echipei RoEM.
Salariile și veniturile din România au evoluat spectaculos în ultimii 18 ani. Totuși, inegalitățile rămân o provocare majoră, iar creșterea economică nu este resimțită în mod egal de toți locuitorii. Viitorul economic al Sibiului pare promițător, dar progresul va trebui susținut de investiții constante și de o distribuție mai echitabilă a veniturilor materiale.