Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) face parte dintre noile instituții ale statului de drept, având drept scop asigurarea unui proces electoral cât mai transparent. AEP este o structură administrativă de gestionare a procesului electoral doar cu atribuţii tehnice şi de educaţie electorală, vizând afirmarea unei culturi politice a participării, precum şi o angajare lucidă, în cunoştinţă de cauză a cetăţenilor. Autoritatea Electorală Permanentă, alături de celelalte structuri statale cu atribuţii electorale, sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor, asigură logistica necesară și urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei electorale.
Care sunt principalele atribuții pe care le are Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru organizarea alegerilor europarlamentare, programate în 25 mai?
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din data de 25 mai reprezintă un moment electoral pentru care instituția noastră va căuta ca toate condițiile corespunzătoare pentru exercitarea drepturilor electorale, a egalității de șanse în competiția politică, a transparenței în finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale să fie asigurate. Noutatea acestui scrutin din 25 mai este reprezentată de utilizarea Registrului electoral, o bază de date administrată de Autoritate și pe baza căreia se întocmesc listele electorale permanente.
Este însă important de precizat că cei care operează modificările în ce privește radierea sau introducerea de date sunt primarii, Autoritatea Electorală Permanentă administrând sistemul și asigurând suportul tehnic.
Prin introducerea Registrului Electoral, românii au posibilitatea să verifice pe Internet dacă se regăsesc pe listele de vot și să afle secția căreia îi aparțin. Care este principalul beneficiu pe care îl aduce aceasta?
Este pentru prima dată când în România există o bază de date cu toți cetățenii care au împlinit 18 ani și au drept de vot. Concret, vorbim despre un instrument care permite actualizarea constantă și rapidă a datelor privind alegătorii pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, iar acest lucru facilitează generarea eficientă a listelor electorale permanente.
Foarte important este și faptul că Registrul electoral nu este doar o bază de date folosită de instituții în perioada alegerilor, ci dăm posibilitatea fiecărui român să verifice dacă a fost înscris în Registrul electoral, iar în caz contrar să se poată înregistra cu datele corecte. Fiecare cetățean are acum la îndemână instrumentul prin care să identifice secția la care votează, iar noi încurajăm cât mai multe persoane să acceseze platforma online www.registrulelectoral.ro și să descopere rolul pe care acest instrument îl poate avea în administrarea alegerilor. Pentru că dacă apar înscrieri greșite sau erori privind datele din Registrul electoral, aceștia se pot adresa primarilor sau AEP pentru corectarea acestora.
Câți alegători cu drept de vot din județul Sibiu sunt înscriși pe listele electorale și câte secții de votare vor fi organizate în întreg județul?
Potrivit Registrului electoral, la data de 10 mai 2014 figurau 376.427 alegători înscriși în listele electorale permanente, din care 195.171 femei și 181.256 bărbați. Cât privește numărul de secții de votare, au fost organizate 370, dintre care 105 sunt în municipiul reședință de județ.
Cum ați colaborat cu autoritățile locale (parlamentari, primari) pentru ca procesul de vot să aibă loc în condiții de siguranță și transparență?
Colaborarea cu autoritățile locale s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, iar schimbul continuu de idei și de informații a contribuit la rezolvarea operativă și eficientă a problemelor apărute. Autoritatea Electorală Permanentă sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor alături de celelalte structuri ale statului, vorbim deci despre o muncă în echipă. Să nu uităm că primarii sunt principalii actori în ce privește Registrul electoral. Operațiunile de modificare, completare sau radiere sunt realizate de operatorii desemnați de primari. Prin intermediul acestora, noi asigurăm administrarea și suportul tehnic necesar funcționării Registrului, coordonarea și îndrumarea persoanelor autorizate să opereze în acesta, precum și controlul respectării dispozițiilor legale în domeniu. Operatorii desemnați prin dispoziția primarilor au fost instruiți, sprijiniți și îndrumați de Autoritate în procesul de operaționalizare a Registrului electoral.
În ce măsură a fost asigurat suportul financiar necesar pentru aceste alegeri?
Constrângerile de ordin bugetar nu pot fi ignorate, marea problemă fiind chiar cea legată de numărul și calitatea resurselor umane. Anul acesta am reușit să înființăm la nivel național câteva birouri județene, prin care urmărim să sprijinim activitatea de administrare a alegerilor și nu doar atât. Pentru Sibiu, spre exemplu, au fost scoase la concursul din perioada 2-5 iunie, două posturi de funcționari publici parlamentari. În definitiv însă, cred că suportul financiar necesar Autorității Electorale Permanente ar trebui luat în calcul încă din perioada anilor fără alegeri, lucru care ar determina în general eliberarea instituțiilor de sub presiunea unor termene prea scurte pentru anii electorali.
Sondajele indică un absenteism masiv al populației la aceste alegeri pentru Parlamentul European. Care credeți că sunt cauzele și ce-i de făcut?
Sondajele arată că absenteismul este generat atât de neînțelegerea sistemului de funcționare a organismelor europene, cât și de neîncrederea în procesul electoral sau în clasa politică. Ceea ce ne interesează pe noi, ca autoritate de management electoral, este primul aspect, iar în acest sens, Autoritatea Electorală Permanentă a inițiat mai multe campanii de informare. Instituția noastră are atribuții de educare a electoratului, motiv pentru care am selectat mai multe categorii de public cărora le-am atribuit campanii specifice. Cea mai cunoscută este seria de evenimente „Primul vot”. Întâlnirile vizează tinerii aflați în ultimii doi ani de liceu sau primul an de studii la facultate, adică cei care își exercită pentru prima dată dreptul la vot. Autoritatea Electorală Permanentă a fost chiar premiată la nivel internațional pentru această inițiativă.
Anul acesta însă am încercat o campanie deosebită, unică, pe care am realizat-o cu ajutorul mai multor ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene. Numele campaniei este unul sugestiv „AMBASADOR DE ROMÂNIA EUROPEANĂ”, iar scopul nostru a fost de a informa cetățenii despre felul în care funcționează Parlamentul European, în condițiile în care un ambasador este un trimis oficial care își asumă apărarea intereselor statului de proveniență și ale concetățenilor în relațiile internaționale, la fel cum parlamentarii europeni sunt reprezentanți ai statelor UE. Mesajele clipurilor filmate cu ambasadorii sunt despre importanța Parlamentului European pentru Uniunea Europeană și totodată despre responsabilitatea pe care o are fiecare român de a alege de cine este reprezentat.
Neîncrederea în corectitudinea procesului de vot este una dint
re cele mai frecvente cauze invocate de către cei care refuză să voteze. Ce soluții aveți pentru a elimina fraudele electorale?
Primul pas în procesul de combatere a fraudelor electorale este chiar Registrul electoral. Anul acesta am reușit să finalizăm din punct de vedere tehnic acest proiect. Dar am mai spus-o și mă văd nevoită să repet faptul că nu există soluții miraculoase care să elimine fraudele electorale. Totuși, informatizarea secțiilor de votare și bineînțeles, campaniile de educare a electoralului, ar putea contribui la diminuarea fenomenului și la reducerea efectelor acestuia. În mod evident, acest lucru ar determina creșterea încrederii cetățenilor în procesul electoral și de ce nu, a implicării acestora în mod activ.
În acest moment, având Registrul electoral funcțional, putem preveni înscrierea în listele electorale a alegătorilor care nu au acest drept, înscrierea multiplă a alegătorilor sau omiterea înscrierii unor cetățeni cu drept de vot, însă acesta este doar primul pas în combaterea fraudelor electorale. Având la dispoziție mijloace tehnologice specifice secolului în care trăim, mai trebuie doar să beneficiem de decizia politică care să ne permită utilizarea lor pentru a închide subiectul fraudei electorale și pentru a reda încrederea cetățenilor în procesul electoral. Autoritatea Electorală Permanentă susține informatizarea secțiilor de votare la nivel național, iar în acest sens cred că decizia este în mâinile actorilor politici.
