Inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, Alexandru Marius Stănilă, consideră că proiectarea viitorului cu ajutorul inteligenței artificiale este un element important în strategiile de reconfigurare a locurilor de muncă. Utilizarea inteligenței artificiale pe piața muncii se poate face în diferite domenii, între care:
Sănătate – cercetătorii analizează volume uriașe de date medicale, care îi ajută să realizeze noi descoperiri și să inoveze diagnosticarea;
Transport – sistemul de inteligență artificială prin conducerea autonomă ajută la reducerea frecării roților, crește viteza și productivitatea traficului feroviar;
Manufactură – inteligența artificială este implicată în folosirea roboților în fabrici, în optimizarea vânzărilor, precum și în folosirea eficientă a resurselor;
Sistemul financiar-bancar – sistemul de inteligența artificială este folosit în tranzacțiile financiare și pentru a înlesni numeroase activități din cadrul unei bănci;
Agricultură – prin inteligența artificială se dorește reducerea folosirii de îngrășăminte chimice, de pesticide și de irigații excesive;
Educație – tehnologia și IA fac învățarea din ce în ce mai ușoară;
Administrație și serviciile publice – având la dispoziție o cantitate imensă de date, sistemele de inteligență a artificială recunosc tiparele, oferă avertizări timpurii cu privire la dezastrele naturale și sugerează modalități de atenuare a efectelor devastatoare;
Resurse umane (HR)– se automatizează sarcinile repetitive, înlesnește recrutarea, în salarizare și administrarea personalului, precum și în procese ce țin de evoluția angajatului, respectiv comunicarea internă, evaluarea performanței și trainingurile sau Industria de gaming – boții îți vin în ajutor atunci când vrei să te joci, iar detaliile și grafică sunt posibile datorită IA.
În opinia acestuia, IA aduce beneficii, dar poate duce și la dezechilibre pe piața muncii. Între avantajele inteligenței artificiale la locul de muncă se regăsesc eficiență sporită, precizie îmbunătățită, luare mai bună a deciziilor, economii de costuri și experiență îmbunătățită a clienților.
La polul opus, dezavantajele inteligenței artificiale la locul de muncă sunt schimbarea locului de muncă, nepotrivirea competențelor, prejudecăți și discriminare, preocupări etice, riscuri de securitate cibernetică, pierderea interacțiunii umane și acces inegal.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate la Muncă (EU-OSHA)
Pe baza activității sale de previziune, în 2020, EU-OSHA a inițiat un program de cercetare de patru ani privind digitalizarea și securitatea și sănătatea în muncă (SSM). „Scopul programului este de a sprijini elaborarea politicilor bazate pe dovezi, oferind perspective asupra consecințelor digitalizării asupra sănătății, siguranței și bunăstării lucrătorilor. Subliniază riscurile și oportunitățile în materie de securitate și sănătate în muncă asociate utilizării sistemelor de gestionare a lucrătorilor pe bază de inteligență artificială. Explorează și posibile măsuri de prevenție, subliniind necesitatea unor abordări centrate pe om și a unei „preveniri prin proiectare” pentru a asigura sănătatea, siguranța și starea de bine a lucrătorilor”, consideră Alexandru Stănilă, șeful ITM Sibiu.
Preocupările privind securitatea, confidențialitatea, acuratețea și drepturile de proprietate intelectuală au determinat multe companii să restricționeze accesul personalului la modelele de IA generative. Astfel se încearcă ca angajații să nu divulge, inconștient, prin folosirea programelor de IA, coduri confidențiale, secrete de fabricație sau note din ședințe în timp real. Progresele recente care utilizează inteligența artificială pentru a extrage gânduri cu sens din undele cerebrale i-au preocupat pe susținătorii drepturilor omului și ai confidențialității care spun că tehnologia se dezvoltă într-un ritm mai rapid decât legea.
Fundația Neurorights face eforturi pentru ca guvernele, companiile și Națiunile Unite să recunoască drepturile la confidențialitate mentală, identitatea personală, liberul arbitru, accesul echitabil la creșterea mentală și protecția împotriva prejudecăților. Pentru modelele de învățare automată (ML) instruite folosind metode robuste de optimizare (modele ML robuste), eficiența lor împotriva diferitelor atacuri este necunoscută.
IA poate îmbunătăți și siguranța la locul de muncă, deoarece roboții pot realiza activitățile periculoase din anumite domenii, și poate duce la apariția unor noi profesii, pe măsură ce industriile bazate pe IA se dezvoltă și sunt în continuă schimbare dar totodată aplicațiile. IA care sunt în contact fizic cu persoanele sau sunt integrate în corpul uman pot prezenta riscuri în materie de siguranță, căci pot fi concepute și utilizate în mod necorespunzător sau piratate. Utilizarea insuficient reglementată a IA în domeniul SSM ar putea duce la pierderea controlului omului asupra acestora putând deveni periculoase.
