Juncker, după întrevederea cu Dăncilă: Preşedinţia română a Consiliului UE va fi dificilă şi survine într-un moment crucial pentru UE

Preşedinţia română a Consiliului UE va avea sarcini de ”extraordinară dificultate” şi survine ”într-un moment crucial pentru viitorul UE”, a subliniat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker după reuniunea pe care comisarii europeni au avut-o la Bruxelles cu premierul Viorica Dăncilă şi cu membrii guvernului român. Oficialul european s-a declarat încrezător că, deşi vor fi multe lucruri de făcut într-o perioadă scurtă, din cauza europarlamentarelor, preşedinţia română are capacitatea să gestioneze toate aceste sarcini pentru care estimează că miniştrii români sunt bine pregătiţi.
Preşedinţia română a Consiliului UE ”este un eveniment special, întrucât România tocmai a sărbătorit Centenarul, pentru că este prima preşedinţie a României la Consiliul UE”, a spus Jean-Claude Juncker la începutul declaraţiei în faţa presei, alături de premierul Viorica Dăncilă. ”Am avut cu ansamblul comisarilor, care au fost toţi aici, o reuniune de lucru, care s-a tradus în recunoaşterea de către Comisie a faptului că guvernul român este bine pregătit pentru preşedinţia Consiliului UE”, a subliniat şeful Executivului comunitar.
”Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi fost completă, ea este completă astăzi”, a spus Juncker mărturisind că-şi aduce aminte cu ”emoţie” de ziua din aprilie 2005 când, în calitate de preşedinte al Consiliului UE de atunci, a semnat acordul de admitere a României în UE, zi pe care a descris-o drept una ”a reconcilierii între istorie şi geografie”. ”După decenii de separare artificială, trebuie să o spunem, România face astăzi parte din familia europeană, pentru a fi aici ancorată pentru totdeauna”, a apreciat preşedintele Comisiei Europene.
”Preşedinţia română survine într-un moment crucial pentru viitorul UE. În plină preşedinţie europeană românească, Regatul Unit va părăsi UE pe 30 martie anul viitor, este o dată tristă, dar România va şti cum să gestioneze cât mai bine perioada post-Brexit”, a indicat el una dintre problemele delicate pe care le va avea de gestionat preşedinţia română.
”România va avea în faţa ei sarcini de o extraordinară dificultate”, a atras atenţia Juncker, amintind că în această perioadă, când va avea loc şi summitul de la Sibiu, trebuie convenit viitorul cadru financiar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027), pentru care Comisia Europeană a venit cu 257 de propuneri, sperând că unele dintre ele vor putea fi soluţionate până la încheierea actualei preşedinţii austriece a Consiliului UE.
”Preşedinţia română va avea mult de lucru într-o perioadă scurtă”, din cauza alegerilor europarlamentare din luna mai, aşadar vor fi efectiv numai patru luni pentru preşedinţia română, a mai subliniat Juncker.
El a remarcat faptul că miniştrii români pe care i-a întâlnit miercuri la Bruxelles ”sunt bine pregătiţi pentru sarcinile lor” şi a apreciat că ”România va reuşi să rezolve un mare număr de propuneri care rămân pe masa Parlamentului (European) şi Consiliului”.
Juncker a estimat mai departe că există o convergenţă a programelor între guvernul român şi Comisia Europeană, deşi este adevărat că sunt ”uneori divergenţe cu privire la evoluţia statului de drept”, adăugând însă că aceasta ”nu este o chestiune care să privească în primul rând preşedinţia română (a Consiliului UE), ci mai degrabă relaţiile bilaterale dintre România şi Comisia Europeană, sau Uniunea Europeană”.
”Rămân convins că înaintea terminării mandatului actualei Comisii (Europene), vom reuşi să acceptăm România ca nou membru al spaţiului Schengen. Rămân eforturi de făcut. Ele vor fi, cred, făcute”, a conchis Juncker.