Rata natalității s-a înjumătățit în România în ultimii 33 de ani. De la 13,6 născuți vii la mia de locuitori, a coborât la 7 nou-născuți la mie, potrivit Statisticii. În 5 județe, natalitatea a scăzut cu peste 60% (Vaslui-65%, Ialomița-64%, Vâlcea-63%, Bacău-61% și Gorj-60%), iar Capitala și Ilfovul înregistrează cel mai mic recul, de circa 33%. O rată a natalității similară României o are Italia (7,02 nașteri la mia de locuitori), care, potrivit raportului McKinsey, va trebui să-și tripleze productivitatea pentru a-și menține nivelul de trai. În Spania, prductivitatea ar trebui să crească de patru ori până în 2050.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, pe parcursul anului 2023 s-au născut 3.516 de copii în județul Sibiu, cel mai mic număr din 1990. Județul Sibiu avea, la jumătatea anului trecut, 83565 minori, dintr-o populație totală de 429474 de locuitori. La nivelul municipiului Sibiu, numărul minorilor, la aceeași dată, era de 26 153, în vreme ce populația totală a orașului era de 162142 persoane. Datele au fost făcute publice de curând de către Direcția Judeţeană de Statistitică.
Cu o populație totală de 429474 de locuitori în 2024, județul Sibiu se situează pe poziția 21 în rândul celor 42 județe ale României. Aproape o cincime din populația Regiunii Centru era în județul Sibiu (17,1%), iar la nivel național ponderea populației județului Sibiu era de 2,0%. Densitatea populației județului Sibiu este 72,1 locuitori/km2, fiind sub cea înregistrată la nivel național (79,9 locuitori/km2 în 2023) și peste cea la nivel regional (66,9 locuitori/km2), potrivit unui raport al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.
La nivelul mediilor de rezidență, în județul Sibiu, 63,2% din populație era în mediul urban, iar 36,8% în mediul rural, procentele menținându-se în ultimul deceniu. În ultimele trei decenii se observă o ușoară scădere a ratei de urbanizare din județul Sibiu (68,1% în 1990).
Totodată, în ultimele două decenii, populația județului Sibiu s-a redus cu 52,6 mii persoane (-11,8%, în 2023 față de 2000), iar în ultimele trei decenii populația județului s-a redus cu 110,1 mii persoane (-22,0%), înregistrând un ritm moderat de declin demografic. Potrivit prognozelor demografilor din cadrul Institutului Național de Statistică, județul Sibiu ar mai putea pierde 1,5% din populația actuală până în 2030 și 7,2% până în 2060. La baza acestei evoluții au stat atât scăderea natalității, cât și procesul migrațional (migrația internă și externă).
Câți minori mai are Sibiul
În ultimele două decenii, evoluția populației școlare a înregistrat o scădere, în primul rând ca urmare a fenomenelor demografice. Se observă o diminuare a populației școlare cu 2% în 2022 față de 2015, cu 18% în 2022 față de 2005 și cu 19% în 2022 față de 2000.
În ultimele două decenii se observă o diminuare a populației școlare din învățământul preuniversitar cu 28% în 2022 față de 2000 (-27% în mediul urban și -28% în mediul rural) și cu 15% în 2022 față de 2005 (-13% în mediul urban și -19% în mediul rural).
În municipiul Sibiu, conform informaţiilor transmise de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, sunt înscrişi un număr de 30362 de elevi la învăţământul de stat și 1858 elevi la învăţământul privat.
Pe categorii de vârstă, situația minorilor se prezintă astfel:
Județ. Grupe de vârstă
0-4 ani: 19998
5-9 ani: 23963
10-14 ani: 24447
14-17 ani: 15157
Municipiu. Grupe de vârstă
0-4 ani: 6088
5-9 ani: 7729
10-14 ani: 7833
14-17 ani: 4503
Menţionăm că la nivelul mun. Sibiu funcţionează un număr de 96 de unități şcolare distribuite astfel:
Categorii de unități școlare
Creșe de stat: 8
Grădiniţe de stat: 21
Grădinițe private: 16
Școli Gimnaziale cu clasele I-VIII: 22
Școli private: 5
Licee şi colegii: 18
Școli post liceale: 6
În cadrul celor 96 de unităţi de învăţământ sunt înscrişi un număr de 32220 de copii.
Efective elevi învățământ de stat
Antepreșcolar: 839
Preșcolar: 4228
Primar: 8734
Gimnazial: 6612
Liceal: 7773
Profesional: 1450
Postliceal: 726
Total: 30362
Efective elevi învățământ privat
Antepreșcolar: 88
Preșcolar: 940
Primar: 352
Gimnazial: 96
Liceal: 14
Profesional: –
Postliceal: 368
Total: 1858
Şcoala Gimnazială nr. 11 și Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”, fruntașe la absențe
De programul național de rechizite şcolare beneficiază un număr de 1117 elevi. În evidenţă sunt 22 de elevi şcolarizaţi la domiciliu şi 2 elevi şcolarizaţi în spital. În ceea ce priveşte situaţia absenţelor în primele trei luni din anul şcolar 2024-2025, conform informării primite din partea ISJ, se observă că pe primele patru poziţii se află şcolile: Şcoala Gimnazială nr. 11 Sibiu, cu un număr de 5636 de absenţe nemotivate, Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” Sibiu cu un număr de 3537 de absenţe nemotivate, Şcoala Gimnazială „I. L. Caragiale”, cu un număr de 2637 de absenţe nemotivate şi Şcoala Gimnazială nr. 10 Sibiu, cu un număr de 2353 de absenţe nemotivate.
126 de copii cu părinți la muncă în străinătate
De asemenea din informaţiile primite de la reprezentanţii Direcției Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, pe raza municipiului Sibiu se înregistrează un numar de 142 de copii cu măsură de protecţie specială, după cum urmează:
Asistenți maternali profesioniști: 12 persoane (15 copii)
Case de tip familiar (patru): 43 copii
Centru pentru copii cu dizabilități: 34 copii
Plasament la rude: 40 copii
Plasament la alte familii: 10 copii
Copii cu măsură de protectie specială a căror părinți au domiciliul în mun. Sibiu: 100 copii
La nivelul Direcţiei de Asistenţă Socială Sibiu, Serviciului Protecţia Copilului şi a Familiei în anul 2024, au fost repartizate un număr de 1302 documente, dintre care 825 de sesizări cu privire la familii şi minori afaţi în situaţie de risc şi 433 de sesizări referitoare la victime ale violenţei în familie.
În urma evaluării aspectelor sesizate, 659 de copii au rămas în monitorizarea serviciului fiind identificate mai multe riscuri pentru dezvoltarea armonioasă a acestora. Pc lângă aceşti copii, în monitorizarea serviciului se mai află şi un număr de 126 de minori care au unul sau ambii părinţi/părinte unic plecaţi la muncă în străinătate.
Şi în acest an s-a primit un număr deosebit de mare de adrese din partea Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu – Biroul Ordine Publică în care erau transmise procesele verbale ale intervenţiilor efectuate pe teren în urma apelurilor telefonice prin SNUAN 112 sau a sesizărilor primite la Politic de căire victimele violentci în familie, indiferent dacă s-a emis un ordin de protecție sau nu.
La nivelul anului 2024 s-a constatat o creştere a numărului de sesizări a situaţiilor de violență domestică precum şi a numărului de intervenţii realizate.
Principalele situaţii şi numărul de copii aflați în situaţii de de risc
Anul trecut, la nivelul județului Sibiu 49 de copii se aflau în abandon școlar, 154 de copii în risc de abandon şcolar, 181 cu risc de neglijență, abuz și aexploatare, 22 cu comportament deviant, 15 consumatori de substanțe, 34 proveniți din familii a căror părinți sunt divorțați/despărțiți, 261 copii în risc de sărăcie/venituri reduse, 126 copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, 11 reveniţi în ţară, după o perioadă de scădere în străinătate mai mare de un an, 59 incluşi în program de consiliere suportivă, 164 adulți, 177 copii în situaţie de violenţă domestică. De asemenea, s-a înregistrat și un număr de 5 mame minore. Total copii în situații de risc în 2024: 1035 persoane.
În ce cartiere ale Sibiului s-au stabilit persoanele lipsite de adăpost
Pe cartiere ale Sibiului, au fost identificate o serie de persoane expuse la vulnerabilitătate.
Între acestea, în cartierul Turnișor (zona Cascada Cibin-Cîmpșor Dalas) s-au remarcat 64 persoane aflate într-o astfel de situație (31 persoane majore și 33 minore), din cauza neracordării zonei la rețeaua de utilități, ca urmare a lipsei actelor de proprietate și a construcțiilor ilegale ale imobilelor.
În cartierul Gușterița (zona Măceșului, Drum Nou și Văii) au fost identificate aproximativ 198 persoane, respectiv 59 de familii (103 persoane majore și 95 minori) cu risc de vulnerabilitate. Imobilele de aici nu sunt racordate la rețeaua de curent electric, apă potabilă și gaxe naturale, deoarece persoanele de aici nu dețin acte de proprietate, iar contrucțiile sunt ilegale. Pentru a veni în sprijinul comunității de aici, Primăria Sibiu, prin Direcția de Asistență Socială, a dezvoltat serviciul social Centrul Social Gușterița, prin care s-a amenajat un teren de sport, s-a construit și dotat o clădire pentru desfășurarea unor activități sociale destinate comunității marginalizate.
În zona Pădurii Dumbrava au fost identificate un număr de aproximativ 35 de persoane, respectiv 10 familii (20 persoane majore și 15 minori), care, de asemenea, locuiesc fără acte de închiriere pe proprietatea Muzeului ASTRA, imobile neracordate la sistemul de utilități.
Și pe Drumul Ocnei au fost identificate un număr de 29 persoane, respectiv 9 familii (17 persoane majore și 12 minori), care s-au stabilit în fostele barăci muncitorești ale angajaților de la fermă, în prezent, proprietatea unor persoane fizice. Aceste spații sunt racordate la apă curentă și electricitate, încălzirea realizându-se cu lemne.
Pe Dealul Dăii (str. Ștefan cel Mare, nr. 169) au fost identificate un număr de aproximativ 23 de persoane, respectiv 15 familii (18 adulți și 5 minori), care s-au refugiat în imobilele de aici, neracordate la utilități, locatarii nedeținând contracte de închiriere cu societatea comercială care deține spațiile respective.
Rata îmbătrânirii, în 2060, la Sibiu, de peste 2000‰
Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică la nivelul județului Sibiu, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 19,0% în anul 2023, prognoza pentru 2060 fiind de 29,2%. În schimb, ponderea tinerilor a scăzut de la 24,4% în 1990 la 17,3% în 2023, prognoza la orizontul 2060 fiind de 13,8%.
Structura populației la nivel de medii de rezidență din prezent, relevă o pondere mai mică a populației tinere în mediul urban comparativ cu cea din mediul rural (15,7% comparativ cu 20,0% în 2023) și o pondere mai mare a populației în vârstă (21,2% comparativ cu 15,2% în 2023.
Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență demografică la nivelul județului Sibiu s-a redus în perioada 1990-2010 de la 49,9% la 38,7%, însă în următorul deceniu se observă o creștere, ajungând la 56,9%. Ca urmare a creșterii ponderii populației vârstnice se estimează că raportul de dependență demografică va ajunge în 2060 la 75,4%. Ca efect al acelorași modificări ale structurii pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut în ultimele trei decenii de la 364,8‰ în 1990 la 1101,7‰ în 2023, observându-se o creștere de 3 ori a valorii acestui indicator. Potrivit prognozelor demografice la orizontul anului 2060, rata îmbătrânirii demografice ar putea ajunge, în varianta medie de prognoză, la 2118,3‰, fiind sub media națională (2302,3‰). Aceste valori plasează județul Sibiu printre județele cu un ritm mediu de îmbătrânire demografică din România.
 și cu 15% în 2022 față de 2005 (-13% în mediul urban și -19% în mediul rural).){kind=link}