34.1 C
Sibiu
duminică, iulie 14, 2024

Colțurile „muzeistice” din județ. Ce putem vizita

Publicitate

Cele mai citite

Persoanele fizice sau juridice de drept privat care au înființat sau înființează muzee și colecții publice, în baza unui punct de vedere emis de către Ministerul Culturii, sunt obligate să solicite Ministerului Culturii acreditare, iar cererea se depune la Direcțiile Județene pentru Cultură.

Această speță și alte aspecte privind situația juridică a muzeelor și colecțiilor de pe raza județului Sibiu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 311 din 2003, s-a analizat, astăzi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

În numeroase sate din județul Sibiu există muzee (etnografice), realizate la iniţiativa unor persoane pasionate sau a unor instituţii publice locale, găzduite de şcoli, cămine culturale sau în spaţii puse la dispoziţie de primării, şi organizate după criterii mai mult sau mai puţin ştiinţifice, sau aşa-numitele „colţuri muzeistice”, organizate cu mijloace modeste în unele instituţii de învăţământ. Dar în afară de aceste muzee săteşti cu caracter instituţional, există în spaţiul rural sibian şi colecţii particulare de obiecte de interes etnografic, deschise pentru publicul local sau turişti, realizate de persoane entuziaste, fără studii de specialitate, în gospodăriile personale sau în spaţii achiziţionate prin finanţare proprie şi considerate „muzee” atât de iniţiatori, cât şi de comunitate. Astfel de colecţii se găsesc pretutindeni în ţară, dar, din păcate, asemenea iniţiative nu s-au bucurat de o susţinere organizată din partea autorităţilor locale, nici de un sprijin de specialitate care să le acorde consultanţă în vederea conservării, protejării, înregistrării şi valorificării unor bunuri de certă importanţă culturală, multe cu valoare patrimonială.

”Fără pregătire de specialitate, dar cu multă pasiune şi răbdare, aceşti oameni au adunat piese valoroase şi se străduiesc să le pună în valoare aşa cum merită. În ceea ce privește situația legală a acreditărilor, vom prezenta în continuare căteva din coordonatele Legii nr. 311 din 2003, privind muzeele și colecțiile publice, republicată.

Potrivit Legii nr. 311 din 2003 prin muzeu se definește o „Instituția de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător”.

Aceeași Lege nr. 311 din 2003 definește colecția ca „fiind un ansamblul de bunuri culturale și naturale, constituit în mod sistematic și coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat”, iar colecțiile publice sunt „colecțiile accesibile publicului și specialiștilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, științifică, culturală și memorialistică”, susțin reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Sibiu.

Acces la ”colțurile muzeistice” doar cu acordul deținătorilor. Au valoare de patrimoniu

Colecțiile private accesibile publicului sunt colecțiile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul și specialiștii au acces numai cu acordul deținătorilor. Îndeplinind în acelaşi timp funcţii de muzeu şi de aşezământ cultural fără să fie de fapt nici una, nici alta, aceste colecţii sunt bine-cunoscute în regiune şi adesea chiar de către turiştii români şi străini, fără să beneficieze de protecţie instituţională.

“Valoarea şi interesul acestor colecţii etnografice particulare constă în faptul că ele constituie o resursă importantă de patrimoniu, insuficient valorificată, atât la nivel local, cât şi național, putând fi considerate un factor de identitate, originalitate şi specific local al unei comunităţi și reprezentând o sursă identitară şi de dezvoltare culturală pentru comunităţile locale, dar şi pentru dezvoltarea turismului cultural. De asemenea, astfel de muzee şi colecţii deschise către public au un rol important în viaţa culturală pentru că oferă o viziune asupra istoriei şi tradiţiilor unei comunităţi, oferă un loc familiar de agrement şi divertisment, având şi o componentă de educare ce răspunde nevoilor comunităţii și chiar dacă nu întotdeauna valoarea intrinsecă a acestor colecţii este foarte mare, unele piese sunt deosebite, făcând parte, de facto, din patrimoniul naţional.

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu face toate demersurile pentru a sprijini acreditarea acestor muzee și colecții aflate pe teritoriul județului Sibiu. Direcția Județeană pentru Cultură consideră că factorii socio-culturali pot fi pârghii şi componente principale ale unei dezvoltări socio-economice durabile, iar patrimoniul cultural de care dispune o comunitate, inclusiv cel privat, nu are doar importanţă strict culturală ci şi economică, şi această schimbare de optică impune pe termen lung o reevaluare a strategiilor şi politicilor culturale, atât la nivel naţional dar şi la nivel local. O bună administrare a culturii poate deveni un factor important de dezvoltare economică locală, în acord cu necesităţile şi exigenţele diverselor comunităţi şi ale societăţii în ansamblu”, susțin reprezentanții DJC Sibiu.

Sprijin de la instituția abilitată

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, ca serviciu deconcentrat al Ministerului Culturii în teritoriu, are printre atribuțiile sale și propunerea acreditării și verificarea condițiilor de acreditare pentru muzee și colecții de drept public sau privat. Județul Sibiu este unul dintre județele cu cea mai mare zestre culturală din România, iar muzee precum Muzeul Național Brukenthal sau Complexul Național Muzeal ASTRA, sunt cunoscute și apreciate, prin intermediul colecțiilor și tezaurelor deținute, pe întreg mapamondul. De altfel, în județul Sibiu, sunt acreditate Muzeul Național Brukenthal, Complexul Național Muzeal ASTRA, Muzeul Municipal Mediaș, Muzeul Gazelor Naturale din Mediaș, iar în curs de reacreditare se află Muzeul Silviculturii din Săliște.

În urma corespondenței dintre Direcția Județeană pentru Cultură și primăriile din județ s-au constatat următoarele:

Agnita: Muzeul „Valea Hârtibaciului”, Muzeul etnografic „Casa cu păpuși” și Muzeul Protopopiatului Agnita;

Alțâna: Muzeul interetnic „Valea Hârtibaciului”;

Apoldul de Sus: Muzeul „La vecinii mei”;

Apoș: Țiglăria de la Apoș;

Armeni: colecție de obiecte etnografice și icoane pe lemn (aflată în Căminul Cultural);

Arpașu de Jos: colecții private de obiecte etnografice deținute de Vasu Valentina, Morariu Sofia, Dobrilă Aurelia și Văcariu Daniela;

Avrig: Muzeul Orășenesc Avrig (cu peste 1.000 de obiecte de artă etnografică), Palatului Brukenthal (cu trei colecții de sticlărie, bunuri săsești și veșminte medievale);

Axente Sever: colecție de machete, hărți și exponante care ilustrează modul de viață al coloniștilor sași (alfată în incinta Bisericii Fortificate Evanghelice C.A.);

Bârghiș: Colecția etnografică Emil Lascu, și;

Brădeni: Tezaurul de artă din Brădeni;

Cârța: Muzeul Parohiei Evanghelice CA;

Cârțișoara: Muzeul „Badea Cârțan” (obiecte etnografice);

Cisnădie: Muzeul Industiei Textile;

Cisnădioara: expoziția muzeală de etnografie;

Cristian: Muzeul Sătescu Etnografic;

Dumbrăveni: Colecție Muzeală a Armenilor Transilvăneni (în Castelul Apafi și cuprinde obiecte și exponate care prezintă istoria, cultura și religia armenilor), Colecția Etnografică „Zestrea Fetei” (cu peste 5.000 de piese tradiționale din satele Transilvaniei);

Fânânele: Muzeul de Etnografie și Artă Bisericească „Ioan Stoica” (având obiecte de artă religioasă, etnografie, istorie și carte veche);

Fofeldea: muzeu sătesc (cu obiecte de artă), Muzeul de obiecte și icoane bisericești din Casa Parohială;

Hoghilag: proiect de muzeu în turnul Bisericii Evanghelice (au fost demarate discuții cu conducerea Complexului Național Muzeul ASTRA pentru realizarea sa);

Ighișu Vechi: Colecția muzeală de la Casa Parohială și Fierăria Albastră;

Jina: Muzeul Pastoral Casa Morariu (înființat în anul 2006 și cuprinde 3.200 de piese);

Miercurea Sibiului: Muzeul Țării Secașelor (subunitate a Complexului Național Muzeal ASTRA);

Moșna: colecție de obiecte amenajate sub forma: camera săsească, camera românească, camera etniei rrome (care conțin obiecte tradiționale, unelte meșteșugărești vechi și unelte agricole), în Biserica Evanghelică;

Noul Român: Centrul Cultural Memorial „Doctor Telea-Bologa” (secție a Complexului Național Muzeal ASTRA);

Ocna Sibiului: o colecție admistrată de preotul Savu Popa (înglobează elemente istorice, etnografice și unelte și utilaje de exploatare a sării);

Racovița: colecție de obiecte casnice și port popular (în incinta Căminului Cultural);

Rășinari: Muzeul Etnografic, Muzeul Parohiei Ortodoxe și colecția privată a domnului Pavel Diaconu.

Retiș: Expoziția țărănească „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” de pe lângă Biserica Ortodoxă cu hramul ”Sfântul Nicolae”;

Sadu: Muzeul Energetic Sadu I;

Săcădate: Casa Muzeală „Vatra Satului” (obiecte etnografice);

Săliște: Muzeul Culturii Săliștene (cu 2.540 bunuri culturale – manuscrise, cărți, busturi, obiecte tradiționale, mobilier vechi, port popular), Muzeul Parohial al Protopopiatului (având o colecție de artă religioasă, icoane de lemn, cărți vechi bisericești, obiecte de uz casnic, mobilier vechi), Muzeul Silviculturii.

Sibiel: Muzeul de Icoane pe Sticlă părintele „Zonim Oancea” (cu peste 800 de icoane pe sticlă și obiecte tradiționale);

Șeica Mare: Muzeul memorial Bolyai (care aparține parohiei Romano Catolice din Buia), Colecția particular a familiei Dan Gheorghe din localitatea Petiș;

Șeica Mică: colecții de obiecte casnice (în cadrul Casei Parohiale Evanghelice și la Școala Generală Sorostin.

Șura Mică: colecția de artă sacra din interiorul Bisericii Evanghelice, Colecția etnografică românească Păcurariu Gheorghe și Lidia, Colecția de sculpturi Ovidiu Topârcean și Colecția de picturi Ioan Brădeanu;

Turnul Roșu: Muzeul și expoziția cu lucrările pictorului Gheorghe Cercel;

Valea Viilor: Muzeul „Elena Jampa” (amplasat în pavilionul estic al Căminului Cultural și cuprinde vestigii arheologice, costume populare, obiecte tradiționale și fotografii), Muzeul Săsesc „Mathias Seiwert”;

Veștem: colecția Ogrean Ana (obiecte etnografice și de costume populare).

În urma discuțiilor avute cu Consistoriul Evanghelic Sibiu referitor la aceeași temă a muzeelor și colecțiilor deținute, a rezultat următoarea situație:

Agnita: expoziție cu obiecte de breaslă și a lolelor (în Turnul de Est).

Alma Vii: diverse expoziții interactive;

Axente Sever: expoziție privind cultura și civilizația naționalităților conlocuitoare;

Biertan: Camera de împăcare a căsătoriților, aflată în Biserica Evanghelică fortificată, precum și, expoziție de epitafuri și pietre funerare ale diverșilor episcopi decedați aici, aflată în Mausoleus Turm.

Brădeni: expoziție de lăzi de zestre și lăzi de provizii (alimente) expuse sub acoperișul bisericii;

Dealu Frumos: expoziție de restaurare (în vechea școală);

Mediaș: expoziție de altare și străni (în Biserica Evanghelică „Sfânta Margareta”);

Sibiu: expoziție permanentă în ferula Bisericii Evanghelice din Piața Huet (pietre funerare);

Turnișor (cartier al Sibiului): expoziție privind cultura și civilizația landlerilor (în cadrul Bisericii Evanghelice).

La acestea se adaugă Expoziția Permanentă privind istoria colonizării sașilor, aflată la Centrul de Cultură și Dialog Friedrich Teutsch.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

ULTIMA ORĂ/FOTO: 4 autoturisme implicate într-un eveniment rutier în lanț, pe DN 1

UPDATE: Potrivit IPJ Sibiu, traficul rutier s-a reluat, se circulă pe ambele sensuri.ȘTIRE INIȚIALĂ: Traficul rutier pe DN1, la...

Publicitate

Cele mai citite

Persoanele fizice sau juridice de drept privat care au înființat sau înființează muzee și colecții publice, în baza unui punct de vedere emis de către Ministerul Culturii, sunt obligate să solicite Ministerului Culturii acreditare, iar cererea se depune la Direcțiile Județene pentru Cultură.

Această speță și alte aspecte privind situația juridică a muzeelor și colecțiilor de pe raza județului Sibiu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 311 din 2003, s-a analizat, astăzi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

În numeroase sate din județul Sibiu există muzee (etnografice), realizate la iniţiativa unor persoane pasionate sau a unor instituţii publice locale, găzduite de şcoli, cămine culturale sau în spaţii puse la dispoziţie de primării, şi organizate după criterii mai mult sau mai puţin ştiinţifice, sau aşa-numitele „colţuri muzeistice”, organizate cu mijloace modeste în unele instituţii de învăţământ. Dar în afară de aceste muzee săteşti cu caracter instituţional, există în spaţiul rural sibian şi colecţii particulare de obiecte de interes etnografic, deschise pentru publicul local sau turişti, realizate de persoane entuziaste, fără studii de specialitate, în gospodăriile personale sau în spaţii achiziţionate prin finanţare proprie şi considerate „muzee” atât de iniţiatori, cât şi de comunitate. Astfel de colecţii se găsesc pretutindeni în ţară, dar, din păcate, asemenea iniţiative nu s-au bucurat de o susţinere organizată din partea autorităţilor locale, nici de un sprijin de specialitate care să le acorde consultanţă în vederea conservării, protejării, înregistrării şi valorificării unor bunuri de certă importanţă culturală, multe cu valoare patrimonială.

”Fără pregătire de specialitate, dar cu multă pasiune şi răbdare, aceşti oameni au adunat piese valoroase şi se străduiesc să le pună în valoare aşa cum merită. În ceea ce privește situația legală a acreditărilor, vom prezenta în continuare căteva din coordonatele Legii nr. 311 din 2003, privind muzeele și colecțiile publice, republicată.

Potrivit Legii nr. 311 din 2003 prin muzeu se definește o „Instituția de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător”.

Aceeași Lege nr. 311 din 2003 definește colecția ca „fiind un ansamblul de bunuri culturale și naturale, constituit în mod sistematic și coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat”, iar colecțiile publice sunt „colecțiile accesibile publicului și specialiștilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, științifică, culturală și memorialistică”, susțin reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Sibiu.

Acces la ”colțurile muzeistice” doar cu acordul deținătorilor. Au valoare de patrimoniu

Colecțiile private accesibile publicului sunt colecțiile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul și specialiștii au acces numai cu acordul deținătorilor. Îndeplinind în acelaşi timp funcţii de muzeu şi de aşezământ cultural fără să fie de fapt nici una, nici alta, aceste colecţii sunt bine-cunoscute în regiune şi adesea chiar de către turiştii români şi străini, fără să beneficieze de protecţie instituţională.

“Valoarea şi interesul acestor colecţii etnografice particulare constă în faptul că ele constituie o resursă importantă de patrimoniu, insuficient valorificată, atât la nivel local, cât şi național, putând fi considerate un factor de identitate, originalitate şi specific local al unei comunităţi și reprezentând o sursă identitară şi de dezvoltare culturală pentru comunităţile locale, dar şi pentru dezvoltarea turismului cultural. De asemenea, astfel de muzee şi colecţii deschise către public au un rol important în viaţa culturală pentru că oferă o viziune asupra istoriei şi tradiţiilor unei comunităţi, oferă un loc familiar de agrement şi divertisment, având şi o componentă de educare ce răspunde nevoilor comunităţii și chiar dacă nu întotdeauna valoarea intrinsecă a acestor colecţii este foarte mare, unele piese sunt deosebite, făcând parte, de facto, din patrimoniul naţional.

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu face toate demersurile pentru a sprijini acreditarea acestor muzee și colecții aflate pe teritoriul județului Sibiu. Direcția Județeană pentru Cultură consideră că factorii socio-culturali pot fi pârghii şi componente principale ale unei dezvoltări socio-economice durabile, iar patrimoniul cultural de care dispune o comunitate, inclusiv cel privat, nu are doar importanţă strict culturală ci şi economică, şi această schimbare de optică impune pe termen lung o reevaluare a strategiilor şi politicilor culturale, atât la nivel naţional dar şi la nivel local. O bună administrare a culturii poate deveni un factor important de dezvoltare economică locală, în acord cu necesităţile şi exigenţele diverselor comunităţi şi ale societăţii în ansamblu”, susțin reprezentanții DJC Sibiu.

Sprijin de la instituția abilitată

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, ca serviciu deconcentrat al Ministerului Culturii în teritoriu, are printre atribuțiile sale și propunerea acreditării și verificarea condițiilor de acreditare pentru muzee și colecții de drept public sau privat. Județul Sibiu este unul dintre județele cu cea mai mare zestre culturală din România, iar muzee precum Muzeul Național Brukenthal sau Complexul Național Muzeal ASTRA, sunt cunoscute și apreciate, prin intermediul colecțiilor și tezaurelor deținute, pe întreg mapamondul. De altfel, în județul Sibiu, sunt acreditate Muzeul Național Brukenthal, Complexul Național Muzeal ASTRA, Muzeul Municipal Mediaș, Muzeul Gazelor Naturale din Mediaș, iar în curs de reacreditare se află Muzeul Silviculturii din Săliște.

În urma corespondenței dintre Direcția Județeană pentru Cultură și primăriile din județ s-au constatat următoarele:

Agnita: Muzeul „Valea Hârtibaciului”, Muzeul etnografic „Casa cu păpuși” și Muzeul Protopopiatului Agnita;

Alțâna: Muzeul interetnic „Valea Hârtibaciului”;

Apoldul de Sus: Muzeul „La vecinii mei”;

Apoș: Țiglăria de la Apoș;

Armeni: colecție de obiecte etnografice și icoane pe lemn (aflată în Căminul Cultural);

Arpașu de Jos: colecții private de obiecte etnografice deținute de Vasu Valentina, Morariu Sofia, Dobrilă Aurelia și Văcariu Daniela;

Avrig: Muzeul Orășenesc Avrig (cu peste 1.000 de obiecte de artă etnografică), Palatului Brukenthal (cu trei colecții de sticlărie, bunuri săsești și veșminte medievale);

Axente Sever: colecție de machete, hărți și exponante care ilustrează modul de viață al coloniștilor sași (alfată în incinta Bisericii Fortificate Evanghelice C.A.);

Bârghiș: Colecția etnografică Emil Lascu, și;

Brădeni: Tezaurul de artă din Brădeni;

Cârța: Muzeul Parohiei Evanghelice CA;

Cârțișoara: Muzeul „Badea Cârțan” (obiecte etnografice);

Cisnădie: Muzeul Industiei Textile;

Cisnădioara: expoziția muzeală de etnografie;

Cristian: Muzeul Sătescu Etnografic;

Dumbrăveni: Colecție Muzeală a Armenilor Transilvăneni (în Castelul Apafi și cuprinde obiecte și exponate care prezintă istoria, cultura și religia armenilor), Colecția Etnografică „Zestrea Fetei” (cu peste 5.000 de piese tradiționale din satele Transilvaniei);

Fânânele: Muzeul de Etnografie și Artă Bisericească „Ioan Stoica” (având obiecte de artă religioasă, etnografie, istorie și carte veche);

Fofeldea: muzeu sătesc (cu obiecte de artă), Muzeul de obiecte și icoane bisericești din Casa Parohială;

Hoghilag: proiect de muzeu în turnul Bisericii Evanghelice (au fost demarate discuții cu conducerea Complexului Național Muzeul ASTRA pentru realizarea sa);

Ighișu Vechi: Colecția muzeală de la Casa Parohială și Fierăria Albastră;

Jina: Muzeul Pastoral Casa Morariu (înființat în anul 2006 și cuprinde 3.200 de piese);

Miercurea Sibiului: Muzeul Țării Secașelor (subunitate a Complexului Național Muzeal ASTRA);

Moșna: colecție de obiecte amenajate sub forma: camera săsească, camera românească, camera etniei rrome (care conțin obiecte tradiționale, unelte meșteșugărești vechi și unelte agricole), în Biserica Evanghelică;

Noul Român: Centrul Cultural Memorial „Doctor Telea-Bologa” (secție a Complexului Național Muzeal ASTRA);

Ocna Sibiului: o colecție admistrată de preotul Savu Popa (înglobează elemente istorice, etnografice și unelte și utilaje de exploatare a sării);

Racovița: colecție de obiecte casnice și port popular (în incinta Căminului Cultural);

Rășinari: Muzeul Etnografic, Muzeul Parohiei Ortodoxe și colecția privată a domnului Pavel Diaconu.

Retiș: Expoziția țărănească „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” de pe lângă Biserica Ortodoxă cu hramul ”Sfântul Nicolae”;

Sadu: Muzeul Energetic Sadu I;

Săcădate: Casa Muzeală „Vatra Satului” (obiecte etnografice);

Săliște: Muzeul Culturii Săliștene (cu 2.540 bunuri culturale – manuscrise, cărți, busturi, obiecte tradiționale, mobilier vechi, port popular), Muzeul Parohial al Protopopiatului (având o colecție de artă religioasă, icoane de lemn, cărți vechi bisericești, obiecte de uz casnic, mobilier vechi), Muzeul Silviculturii.

Sibiel: Muzeul de Icoane pe Sticlă părintele „Zonim Oancea” (cu peste 800 de icoane pe sticlă și obiecte tradiționale);

Șeica Mare: Muzeul memorial Bolyai (care aparține parohiei Romano Catolice din Buia), Colecția particular a familiei Dan Gheorghe din localitatea Petiș;

Șeica Mică: colecții de obiecte casnice (în cadrul Casei Parohiale Evanghelice și la Școala Generală Sorostin.

Șura Mică: colecția de artă sacra din interiorul Bisericii Evanghelice, Colecția etnografică românească Păcurariu Gheorghe și Lidia, Colecția de sculpturi Ovidiu Topârcean și Colecția de picturi Ioan Brădeanu;

Turnul Roșu: Muzeul și expoziția cu lucrările pictorului Gheorghe Cercel;

Valea Viilor: Muzeul „Elena Jampa” (amplasat în pavilionul estic al Căminului Cultural și cuprinde vestigii arheologice, costume populare, obiecte tradiționale și fotografii), Muzeul Săsesc „Mathias Seiwert”;

Veștem: colecția Ogrean Ana (obiecte etnografice și de costume populare).

În urma discuțiilor avute cu Consistoriul Evanghelic Sibiu referitor la aceeași temă a muzeelor și colecțiilor deținute, a rezultat următoarea situație:

Agnita: expoziție cu obiecte de breaslă și a lolelor (în Turnul de Est).

Alma Vii: diverse expoziții interactive;

Axente Sever: expoziție privind cultura și civilizația naționalităților conlocuitoare;

Biertan: Camera de împăcare a căsătoriților, aflată în Biserica Evanghelică fortificată, precum și, expoziție de epitafuri și pietre funerare ale diverșilor episcopi decedați aici, aflată în Mausoleus Turm.

Brădeni: expoziție de lăzi de zestre și lăzi de provizii (alimente) expuse sub acoperișul bisericii;

Dealu Frumos: expoziție de restaurare (în vechea școală);

Mediaș: expoziție de altare și străni (în Biserica Evanghelică „Sfânta Margareta”);

Sibiu: expoziție permanentă în ferula Bisericii Evanghelice din Piața Huet (pietre funerare);

Turnișor (cartier al Sibiului): expoziție privind cultura și civilizația landlerilor (în cadrul Bisericii Evanghelice).

La acestea se adaugă Expoziția Permanentă privind istoria colonizării sașilor, aflată la Centrul de Cultură și Dialog Friedrich Teutsch.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

ULTIMA ORĂ/FOTO: 4 autoturisme implicate într-un eveniment rutier în lanț, pe DN 1

UPDATE: Potrivit IPJ Sibiu, traficul rutier s-a reluat, se circulă pe ambele sensuri.ȘTIRE INIȚIALĂ: Traficul rutier pe DN1, la...

Știri pe același subiect