Muzeul Național Brukenthal a închiriat, cu titlu gratuit, pentru două luni, de la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia, imobilul fostului Liceu Pedagogic din centrul istoric al orașului. Aici, muzeul va organiza SCAF 2024 – Festivalul Internațional de Artă Contemporană (7 septembrie – 7 octombrie 2024).
O veste total neașteptată în urmă cu câteva săptămâni. Imobilul era total părăsit de vreo 12 ani încoace, iar în ultimii 20 de ani nu mai avusese loc nicio lucrare de întreținere, deoarece în 2005, primarul Klaus Iohannis semna actul de retrocedare a imobilului către Biserica Romano-Catolică. Însă imobilul își pierdea din strălucire la începutul anilor 2000, chiar dacă la începutul anilor `90 s-a lucrat la repararea și restaurarea sa parțială. De altfel, faptul că imobilul urma să fie retrocedat foștilor proprietari a făcut ca municipalitatea sibiană să nu mai continue investiția. În plus, se căuta o soluție pentru mutarea Liceului Pedagogic în altă locație. Ulterior, Școala nr. 19 se comasa cu Liceul Pedagogic, devenind, între timp, Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”.
Cum a făcut, cum n-a făcut, Alexandru Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal, a găsit gazda perfectă pentru SCAF 2024, cel mai nou și mai de anvergură festival de artă contemporană sibian. Era clar de anul trecut că trebuia un spațiu mai mare, în condițiile în care deschiderea festivului a avut loc pe str. Tribunei, outdoor, cu circulația rutieră închisă pe acea porțiune a străzii. În plus, festivalul se dorește o replică la protestul mai multor artiști sibieni contemporani care au reclamat MNB și Primăria Sibiu că nu îi sprijină din punct de vedere al infrastructurii.
Revenind la imobilul istoric, Biserica Romano-Catolică nu a avut niciodată bani pentru întreținerea imobilului și este de neînțeles de ce primarul de atunci al Sibiului, Klaus Iohannis, nu a vrut să-i convingă pe prelați să închirieze imobilul la un preț decent, așa cum făcuse cu celelalte imobile retrocedate sașilor și apoi închiriate instituțiilor de învățământ sibiene.
Cel mai probabil, se dorea transformarea acestuia într-o afacere imobiliară profitabilă pentru Biserica Romano-Catolică, iar banii să vină gârlă din închirierea ulterioară. Doar că planul prelaților romano-catolici de la Alba Iulia s-a transformat într-un fiasco total, iar clădirea ce urma să devină un profitabil hotel sibian s-a dus pe… apa Cibinului. Clădirea s-a deteriorat constant, iar pentru o perioadă a căzut pradă chiar și hoților (vezi situația criptelor din subsolul mănăstirii). Cu toate acestea, Arhiepiscopia nu a renunțat încă la a spera să obțină 17.000 de euro chirie pe lună pentru imobilul degradat, sumă pe care a solicitat-o pentru închiriere.
Cu atât mai mult este de apreciat inițiativa directorului MNB de a închiria imobilul, mai ales cu titlu gratuit. A arătat că are o viziune mai bună decât Primăria Sibiu, Consiliul Județean Sibiu sau chiar și ULBS, deoarece niciuna din aceste instituții nu s-a gândit să le facă o propunere concretă preoților romano-catolici pentru a folosi spațiul din centrul Sibiului.
Oricum, închirierea este pentru două luni, astfel ca același director MNB să gândească un proiect mai amplu pentru imobilul din zonă. O idee ce ar trebui să dea de gândit principalelor instituții din oraș și să le determine să vină cu propuneri fezabile, pentru că până la urmă este vorba despre trecutul Sibiului și, mai ales, de nevoia stringentă de spații pentru învățământul sibian, care continuă să se chinuie în două schimburi.
Este clar că sunt necesare banii și acordul proprietarilor, însă e vorba de o soluție, chiar dacă poate fi mai costisitoare. În final, nu putem să nu ne întrebăm ce ar spune măicuțele ursuline acum, când văd cum a administrat Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia imobilul lor emblematic. Totodată, ideea lui Alexandru Chitanță demonstrează că Sibiul încă mai are oameni tineri și cu viziune și că Sibiul poate ieși din lâncezeala ultimului deceniu.
