La începutul acestei săptămâni, Sibiu 100 % a organizat, la sediul Redacției, o nouă dezbatere. De această dată, tema propusă a fost cea a turismului: ”Sibiu = COOLTurism? De ce să alegi să vizitezi zona Sibiului”. Au răspuns invitației noastre Adrian Bibu (administratorul public al județului Sibiu, coordonator al programului de ecoturism al Consiliului Județean ”Anii Drumeției”), Alin Chipăilă (Președintele Asociației Județene de Turism Sibiu și vicepreședintele Federației Naționale de Promovare Turistică din România), Ramona Muntean (manager Agenția Karpaten Turism Sibiu), Bucur Bogdan (Primarul comunei Rășinari) și Ștefana Peev (creator de conținut în on-line, antreprenor, organizator de vacanțe exotice). Am dorit să avem și un punct de vedere al Primăriei Sibiu referitor la preocupările acestei instituții publice pentru un Sibiu turistic, însă aceasta a ales să nu răspundă invitației noastre.
Sibiul, cea mai dinamică destinație culturală la nivel de România
Romeo Petrașciuc: Sibiul s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, reușind să atragă tot mai mulți turiști, să ofere oportunități și alternative de a petrece timp de calitate și s-a poziționat generos între opțiunile celor care caută o destinație cel puțin interesantă. Sunteți cu toții implicați în această geografie a turismului sibian. Cum stă Sibiul la capitolul turism, văzut dinspre dumneavoastră?
Adrian Bibu: Vreau să vă spun că noi facem, la nivel de Direcție Arhitect Șef, planul de amenajare a teritoriului județului Sibiu și conform sondajelor și discuțiilor avute și făcute de către colegii de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, care se ocupă de acest PATJ, după sănătate, pe locul 2 în interesele locuitorilor județului Sibiu este turismul. E foarte bine de știut că locuitorii județului nostru își doresc dezvoltarea turismului și că acesta e un subiect important pentru ei.
Ramona Muntean: Din punctul meu de vedere, Sibiul este un oraș destul de bine dezvoltat, atât în ceea ce privește obiectivele turistice, care sunt solicitate din partea celor care se îndreaptă către noi. Pe departamentul de Karpaten deținem și Karpaten Intern, care face incoming, și aici avem deja grupuri organizate pe care le aducem inclusiv pe partea de Transilvania, cu vizite ale Sibiului. Într-adevăr, noi ne axăm și dezvoltăm foarte mult (pe) zona de piață a Germaniei, ceea ce face și ca majoritatea turiștilor noștri să vină de acolo, dar nu numai.
Alin Chipăilă: Sibiul e o destinație foarte dinamică, și aceasta datorită vieții active care e aici, la noi, în destinație, și a conexiunii foarte bune între oraș, ca giuvaer, și restul teritoriului, ca județ. Și, desigur, conexiunea mai largă cu Transilvania. Ne bucurăm de un renume foarte bun; în 2022, Sibiul a fost pe locul 4 la nivel național în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași, după București, Brașov și Cluj, cu o capacitate de cazare mult mai scăzută decât celelalte destinații care se află pe primele trei locuri. Și pe locul 7, la nivel național, la numărul de turiști români atrași. Deci ne bucurăm de o notorietate foarte bună, însă în același timp trebuie spus că una din problemele pe care le avem este conexiunea, accesibilitatea destinației, atât din partea de sud a țării (mă refer aici la turismul național; să vii pe Valea Oltului până la Sibiu este un chin), cât și conexiunile aeriene cu Bucureștiul (de când a intrat Air Connect e interesant, dar există un număr limitat de locuri; dacă stai să cauți, întotdeauna găsești doar 1-2 locuri disponibile). Și aici avem și problema care s-a răsfrânt și asupra noastră de la nivel global, cea cu transporturile aeriene, care s-a răspândit apoi și în țară. Nu sunt foarte multe companii care operează pe România, astfel că plecarea unora dintre liniile aeriene de aici ne taie câteva porți de acces importante pentru destinații din Europa, care ne ajutau să lărgim umerii de sezon. Vara nu trebuie să faci foarte mare lucru, pentru că destinația se vinde de la sine. Dar ceea ce ne interesează pe noi la Asociație este lărgirea sezonului și acoperirea segmentelor de sezon care nu au foarte mare atractivitate. Și aici, din fericire, există antreprenori locali, care organizează, de exemplu, Târgul de Crăciun. Faptul că ei încep târgul mai devreme a făcut să cadă sezonabilitatea pe perioada respectivă. Destinația noastră este căutată, în al doilea rând, după partea de evenimente (în care eu cred că suntem poate cea mai dinamică destinație la nivel de România), pe partea de turisim verde, de turism în aer liber, turism pentru practicarea diverselor sporturi. Și aici mă gândesc mai ales la cele de nișă, cum este echitația, și avem niște centre foarte bune în acest sens în Sibiu, fie că vorbim de parapante, fie că vorbim de sporturile în aer liber în timpul iernii. Deci avem un mixt de factori care ne fac din Sibiu o destinație foarte atractivă. Și aici, doar ca informație, cei care organizează la nivel național concursul ”Destinația anului” au realizat o cercetare la începutul acestui an despre tendințele de călătorie și ce ar vrea să descopere oamenii în 2023. Suntem bucuroși că Sibiul este pe locul 3 în preferințele celor care au răspuns la chestionar, după Maramureș și Bucovina. Au fost în jur de 3.000 de persoane chestionate, un sondaj deci reprezentativ la nivel național.
Ștefana, călătorești mult, vezi mult, poți face comparații. Cum ai convinge pe cineva să aleagă Sibiul ca destinație turistică?
Ștefana Peev: E foarte ușor să îi spun cuiva sau să îi prezint orașul, să îi arăt evenimentele care sunt pe timpul verii și pe timpul iernii. Dar în celelalte luni mi-ar fi puțin mai greu să îl conving. Depinde foarte mult la cine ne referim. Dacă ne referim la o grupă de vârstă poate mai înaintantă, cred că ar fi mai simplu, pentru că ar fi alte atracții turistice sau alte evenimente care ar fi pe placul lor. Dacă ne referim strict la grupa de vârstă la care mă aflu și eu, 20-30 de ani, posibil să nu existe atât de multe puncte de interes, în afara perioadei festivalurilor, care este foarte activă și oferă foarte multe activități pentru ei, petreceri, o viață mai dinamică poate, pe care ei o caută.
Ce crezi ar atrage mai mult tineretul, nișa pe care activezi foarte bine?
Ștefana Peev: Nu spun neapărat că trebuie să facem din Sibiu un loc al petrecerilor sau al cluburilor, fiindcă nu cred că acesta este un motiv pentru ca oamenii să vină să viziteze Sibiul. Dacă ar fi să mă gândesc strict la acest aspect, cred că ar fi să facem din Sibiu o destinație puțin mai family friendly. În sensul în care să promovăm anumite evenimente că sunt potrivite și pentru cei mici, ca să vină și din afara țării. Fiindcă Sibiul este un oraș foarte potrivit pentru familiile cu copii. Eu am doi copii mici acasă și de fiecare dată când venim în parc sau la evenimente cu ei, găsim activități pentru ei și sunt foarte potrivite, ceea ce poate nu găsesc în alte orașe. Am putea vorbi și de lucrurile acestea și despre drumețiile care sunt foarte frumoase de făcut peste tot în jurul Sibiului. Ar fi foarte drăguț dacă am putea să le promovăm mai mult, să ne organizăm în așa fel încât să afle cât mai multă lume din afară despre aceste evenimente și să vină special pentru ele.
La modul concret. Ți se propune să promovezi Sibiul ca destinație în opțiunile de călătorie. Cum ai gândi, în linii mari, o strategie de genul acesta?
Ștefana Peev: Eu, care sunt preponderent urmărită de familii cu copii și tineri, cred că ar fi foarte interesant pentru ei să prezentăm ce activități putem face și care li se adresează. De exemplu, realizăm filmulețe scurte în orașul Sibiu și în județ, locuri unde se poate mânca bine cu copiii sau în general, unde putem să mergem la drumeții cu copiii, care sunt traseele pe care le putem face… Pur și simplu prezentate aceste lucruri într-un mod foarte frumos, reprezentativ. Filmări, de exemplu, cu drona, dacă mergem prin munți, în care să le arătăm oamenilor ce avem. Sunt sigură că sunt sibieni care nu au fost niciodată poate la Iezere sau prin munți; aici, aproape, mă refer.
Domnule primar, Rășinariul face o figură foarte bună în acest segment, al turismului. E comuna României premiată ca marea câștigătoare a competiției mondiale ”Best Tourism Villages”. Dețineți o rețetă a vizibilității, a unei astfel de reușite?
Rășinari, destinație turistică la nivel mondial
Bucur Bogdan: Nu cred că există neapărat o rețetă. E vorba de muncă, în primul rând. Trebuie să muncim și să punem, într-adevăr, în valoare, ceea ce avem. Avem o agendă culturală și sportivă, avem evenimente pentru drumeții. Împreună cu ”Anii Drumeției” am marcat trasee în jurul Rășinariului, avem ”Urme pe plai”, alergarea montană, din aprilie, unde se înscriu tot mai mulți alergători. Și întotdeauna astfel de evenimente le-am combinat și cu produse locale. Trebuie să vedem mai întâi cui ne adresăm când vrem să facem turism. Dacă vrem să ne vină mai ales tineri și din România, atunci trebuie, într-adevăr, să le facem locuri de petrecere. Ei vin, se plimbă un pic, dar pe urmă vor și petrecere. Dacă vrem să îi ducem în plimbări, în drumeții, eu cred că în România oamenii încă nu apreciază la adevărata valoare acest tip de turism.
Aveți un profil predominant al turistului care vine în Rășinari?
Bucur Bogdan: Cei care practică drumeția și care vor să cunoască produsele locale sunt în general străinii. Poate mai mult decât românii, aceștia, în momentul în care vin, vor să vadă și să cunoască gastronomia locală. Pe lângă asta, într-adevăr, își doresc să se plimbe mult, să vadă locuri, lucruri, să cunoască istoria locală.
Cum îi atrageți?
Bucur Bogdan: Destul de greu. Dar acum, bineînțeles, făcând parte din acest club al ”Best Turism Villages”, avem atuu în plus, pentru că să fii cunoscut la nivel mondial este totuși ceva. În mod normal, părerea mea e că trebuie gândită o astfel de strategie și la nivel de Sibiu, pentru că e problemă generală aceasta: faptul că România și activitățile noastre sunt prezentate și cunoscute foarte puțin în străinătate. Aici ar fi o nișă. Dacă am gândi la nivel de județ Sibiu să ne facem o promovare mult mai puternică în străinătate, părerea mea e că lucrurile ar merge mult mai bine. Pentru că Sibiul are multe de oferit. Și nu spun asta neapărat pentru că sunt sibian sau rășinărean, ci pentru că pur și simplu se vede acest lucru. Au fost ”Anii gastronomiei”, au fost ”Anii Drumeției”, teatru, lucruri care atrag oamenii. Numai că majoritatea promovării se face în țară. Însă cred că trebuie să ne mișcăm un pic mai bine din punct de vedere al promovării în străinătate.
Sibiul, de la covrigi și vată pe băț, la vânzare de experiențe memorabile
Domnule Adrian Bibu, sunteți ”gospodarul” județului Sibiu. Avem soluții în sensul acesta?
Adrian Bibu: V-am ascultat foarte atent. Interesant că s-a vorbit mult de municipiul Sibiu. Zilele trecute mergeam prin Piața Mare. Și am întrebat un om din Horeca cum merge treaba. ”Nu avem turiști. Avem angajați, dar nu avem turiști.” Și cred că problema noastră este din organizare. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că comuna Rășinari își face treaba foarte bine. Teatrul Radu Stanca își face treaba bine. ASTRA Festival își face treaba bine. Pentru că vorbim de mai multe direcții: vorbim de turism cultural, vorbim de turism sportiv și vorbim de turism de business. Și ce mi-am dat seama mergând pe centru – pentru că uneori merg așa, să fac o analiză asupra lucrurilor – a fost faptul că foarte multă lume stă la coadă să mănânce covrigi. Mie asta îmi arată, dacă mă întrebați pe mine, că majoritatea evenimentelor sunt pentru oameni care mănâncă covrigi și vată pe băț. Din punctul meu de vedere, noi, ca și comunitate, nu ne putem dezvolta cu covrigi și vată pe băț. Nu zic să sunt rele! Unde vreau să ajung? Este și motivul pentru care noi, la Consiliul Județean, pe agenda noastră culturală, sportivă, am spus: ”Trebuie să dăm mai mulți bani organizatorilor de evenimente în județ”. Ați fi surprinși să vedeți cum la evenimentul de la Agnita al Filarmonicii au fost prezenți foarte mulți sibieni, dar și din țară. De ce? Oamenii vor să plătească experiențe. Și cred că noi trebuie să ne axăm pe un turism de oameni cu o anumită situație financiară și cu un anumit nivel de cultură. În primul rând cred că trebuie să existe o mai bună legătură între noi, ca reprezentanți ai autorităților. Pentru că noi trebuie să privim Sibiul acesta ca pe un magazin. Căruia trebuie să îi facem reclamă. Cred că trebuie să îi dăm mult mai mare importanță instituției pe care o conduce domnul Chipăilă. Eu i-am spus zilele trecute domnului Chipăilă: ”Dacă ați fi primar al Sibiului și dacă ați avea puteri nelimitate, cum ați vedea un plan din acesta pe termen scurt, mediu și lung?” Pentru că dacă noi, repet, nu ne luăm un calendar pe care să ni-l punem pe perete și să spunem: ”Oameni buni, ce avem anul acesta? Festivalul de Teatru, Festivalul ASTRA…”, toate aceste evenimente serioase, care vrem să ajungem la ele la modul serios, nu reușim să facem lucrurile să funcționeze. Să îi chemăm pe cei de la ARTmania și să le spunem: ”Dragilor, lucrurile stau în felul următor. Eu vreau un contract pe 5, 10 ani, că ARTmania se întâmplă în municipiul Sibiu”. Vreau un contract pe încă două-trei evenimente, astfel încât timp ce cinci zile să vină oameni cu bani aici, să stea la hotel – oameni care aduc părinți, bunici după ei, familii – și să se cazeze în municipiul Sibiu. În același timp însă, trebuie dezvoltate evenimente și în județ. Și municipiul trebuie să se implice mult mai mult în asta. Pentru că majoritatea cazărilor sunt în municipiul Sibiu. Cine vine, are activitate aici, iese în județ, după care se întoarce în municipiu. În 2022, am spus: dacă facem la nivel de municipiu infrastructura sportivă, vom avea un turism sportiv. Când spun să investim în sălile de sport din municipiul Sibiu, o spun pentru că fiind în centrul țării, putem avea părinți, copii, bunici care vin aici, fac tot felul de activități, dorm aici una-două-trei nopți, și această investiție în sălile respective nu sunt un pasiv, ci din contră, un activ pentru municipiu și pentru județ. De aceea cred că primul lucru pe care îl avem de făcut este organizarea. Domnul Chipăilă știe, noi chiar zilele trecute am avut o discuție cu domnul Răzvan Pascu, un influencer la nivel național, care atrage un anumit public țintă de oameni cu bani, care doresc să plătească pentru experiențe. Și încercăm să avem o colaborare pe programul ”Anii Drumeției” și, de ce nu, în continuare să facem un plan, pe termen mediu și lung, de promovare a Sibiului. Pentru că noi avem produsul. Inclusiv pe partea de business. Noi facem o agenție, Business Agency, după modelul de la Viena. Am avut o firmă din Elveția care a investit în Sibiu și omul când a venit cu delegația la Consiliul Județean a fost foarte încântat că noi avem acest program de ecoturism și că el își putea aduce caii în Sibiu. De ce? Pentru că nimeni nu va veni undeva să producă mai mulți bani, dacă nu are o viață bună. Și atunci toate lucrurile acestea sunt interconectate. Noi avem aeroport în care investim 60 de milioane de euro acum. Avem business aici. Putem avea sport. Avem cultură, Muzeul ASTRA, evenimente culturale… Toate acestea, dacă știm să ștergem un pic praful de pe rafturi, dacă ne așezăm la masă și brand-uim – pe lângă ce face domnul primar la Rășinari, pe lângă ce face domnul Budrala la ASTRA Film – și începem să fim mai dinamici, cred că putem trăi mult mai bine din toate acestea. Și vom aduce bani pe toate domeniile.
Și aș mai spune un lucru. Noi, sibienii, suntem așa, mândri de Sibiul nostru. Și eu sunt mândru de Sibiul nostru! Dar ați fi surprinși dacă vă spun că am fost la Viena, la Business Agency, și când le-am spus acelor oameni că noi avem aeroport, ei eu rămas surprinși: ”Aveți aeroport?!” Majoritatea firmelor din Europa își mută înapoi businessurile din Asia. Mergem pe autostradă. Și să îmi spuneți de ce o firmă ar alege un alt oraș și nu Sibiul. Noi stăm foarte mult și așteptăm să ne pice ceva în năvod. Nu, oameni buni! Noi trebuie să facem vânzare directă, trebuie să avem un produs clar, un brand clar, trebuie să fim prezenți la târguri și să încercăm să vindem asta. Și putem fi în continuare mândri de Sibiu! Avem ce vinde, dar ne lipsește vânzarea și marketingul.
Ștefana Peev: Eu cumva cu asta mă zbat. Tatăl meu are o pensiune în Păltiniș și mă tot roagă și insistă să aduc oameni aici. Eu vând experiențe exotice. Am dus oameni în Bali, în Bora-Bora, peste tot. Iar când lansez ceva în on-line, de 4.000-5.000 de euro, oamenii imediat dau sold out. Dar cum să îi explic tatălui meu că nu am cum să vând aici, pentru că ceea ce vând e prea ieftin, iar oamenii nu vor să cumpere? Și tata nu înțelege. ”Păi cum să nu cumpere? Dacă cumpără cu 4-5.000 de euro, cum de nu cumpără la mine cu 500 de euro?” Ei au nevoie de experiențe. Vor să îi ducem undeva în pădure, cu o masă plină de lumânări, cineva să îi servească… Am sunat la restaurante, am încercat să fac astfel de lucruri, în așa fel încât să le ofer experiențele de lux pe care eu le ofer celorlalți în afară. Însă îmi e mult mai simplu să lansez o vacanță în străinătate, unde toată lumea sare, decât să îi aduc aici, chiar dacă sunt la două ore distanță.
Adrian Bibu: Eu cred că în primul rând trebuie să ne păstrăm autenticitatea. Cred că noi trebuie să vindem aici ce avem să vindem. Eu, Adrian Bibu, care am muls vaca pe când eram mic, care am trăit o viață normală și simplă, în urmă cu un an, când am fost cu programul ”Anii Drumeției” și am mâncat o zeamă acră sub o viță la Cârțișoara, eram super fericit! Oamenii caută să plătească și astfel de experiențe. Sunt foarte mulți străini care vin în zonă și vor astfel de momente. Cred că aceasta trebuie să vindem noi.
”România este o pagină albă. Nu scrie nimic pe ea în lume. Nu știe lumea de voi! Faceți ceva și scrieți!”
Alin Chipăilă: M-aș opri puțin la partea de promovare. Nu poți tu, ca Sibiu, să te duci să te promovezi la Berlin, la Târgul de Turism. Pentru că ești o picătură într-o mare acolo. Târgul de Turism de la Berlin e o industrie. Dacă tu, ca țară, nu ești acolo, să creezi cadrul general în care regiunile tale să se promoveze, e foarte dificil să o faci ca județ. Te costă câteva sute de mii de euro: 150.000 euro standul, plus 100.000 euro închirierea spațiului, ajungi la 250.000 euro numai ca să își închiriezi un stand de 100 mp. Ca să poți fi cu adevărat prezent la un târg de acolo. Și aici, din păcate, la nivel de țară, stagnăm. Din 2017, de când Organizația Mondială a Turismului a organizat conferința de la București, a venit secretarul general și ne-a transmis foarte clar: ”România este o pagină albă. Nu scrie nimic pe ea în lume. Nu știe lumea de voi! Faceți ceva și scrieți! Nu scrie nici de rău, nici de bine. Puteți să scrieți voi de bine, să vă faceți promovarea”. Sunt, într-adevăr, câteva eforturi sporadice ale celor din industrie. Și aici trebuie să evidențiem municipalitățile și județele care, într-adevăr, sunt active. Am pus bani, mână de la mână, Sibiul, cu Craiova, cu Timișoara, cu Oradea, ca să ne promovăm într-o campanie de o lună de zile la BBC, în decembrie anul trecut, când britanicii își aleg destinațiile de călătorie pentru anul următor. Aceasta am făcut-o din bugetul nostru. România, ca țară, nu a putut să mai plătească încă 60.000 de euro, să prelungească respectiva campanie cu încă o lună. Nu se poate la nivel de țară! Trebuie să fim conștienți și de lucrurile pe care putem să le facem. Iar aici cred că mândria aceasta de care vorbea domnul Bibu are și un aspect pozitiv. Poate și să îți tulbure privirea la un moment dat și să îți rarefieze oxigenul, dar trebuie să menționăm și că sibienii sunt cei mai mare ambasadori pe care îi are Sibiul. Lucrurile care s-au făcut aici, faptul că am găzduit de-a lungul timpului evenimente de răsunet și de impact la nivel european, cum a fost Summitul șefilor de stat și de guvern, și care s-a desfășurat impecabil, a lăsat amprentă. Ne știe lumea. Trebuie să vedem, într-adevăr, acum, cum îi aducem pe oameni aici, cum integrăm programele care se fac la nivel de regiune, pentru că dacă stați să vă uitați pe site-ul nostru, pe sibiu-turist.ro, sunt repertoriate în jur de 850 de evenimente care se întâmplă în județ într-un an de zile. Deci e, efectiv, o foarte mare efervescență de evenimente. Și aici sunt în special organizatorii de evenimente care s-au dezvoltat ca urmare a ”Sibiului, capitală culturală europeană”, pentru că acesta a fost unul din marile câștiguri. Trebuie să stabilim publicul țintă, iar aici piața germanofonă e predilectă, prin legăturile pe care le avem noi, ca Sibiu, și Transilvania, cu ei, piața de proximitate și ceilalți. Și trebuie să facem eforturi, și aici lucrăm de la începutul anului cu județul Sibiu, să vedem cum reușim să mai creștem numărul conexiunilor aeriene pe care le avem. Pentru că sunt cu dublu sens. Irlanda, efectiv, venea în perioada în care aici era capăt de sezon și ne creșteau foarte mult turismul, și pe partea de turism cultural, și pe partea de turism activ. Nu mai avem legăturile respective, din păcate. Și facem eforturi. Dar și aici e vorba de bani, de sute de mii de euro, dacă nu chiar mai mult, care trebuie investiți pentru a reuși să dinamizăm partea de conexiuni aeriene.
În ceea ce privește turismul de proximitate, noi țintim la profilul unui turist care să fie și educat, și care să aibă și potență financiară. Asta face ca Sibiul să fie pe locul patru în preferințele turiștilor străini. Care caută turismul cultural, de sănătate, turismul verde, care sunt preocupați de mediu. Trebuie să avem și acțiuni de educație, de educare a turiștilor. Dacă ne uităm în jur, ajunge lumea să ne arate cu degetul. Deci și educarea turiștilor face parte din ceea ce avem de făcut. Dacă te uiți pe toate zonele unde oamenii merg să facă un picnic, noi avem o problemă cu deșeurile. Rămân în urma noastră munți de deșeuri. Nu suntem educați din punctul acesta de vedere. Deci sunt foarte multe șantiere pe care trebuie să lucrăm. Trebuie să prioritizăm două-trei dintre ele, pe care să le atacăm împreună. Mediul public, mediul privat, pentru că banii care se investesc în Sibiu pe partea de sport, pe partea de cultură, de educație, chiar au început să își arate potențialul! Au un potențial de a crește atractivitatea și veniturile din această destinație foarte mare.
