Pentru alegerile locale au fost înregistrați 207.390 de candidați, mai puțin candidați decât în 2016 și 2020. Din ultimele date publicate de platforma votcorect.ro, rezultă că aproximativ 400 de primari au schimbat partidul și au candidat din partea unei formațiuni diferite față de cea în care au fost aleși în 2020, ca efect al OUG 21/202422. Proiectul de OUG a fost modificat pe parcursul perioadei de dezbatere publice, întrucât prima formă propusă ar fi permis migrația chiar și după alegeri, întrucât nu menționa că aleșii trebuie să rămână în același partid la momentul numirii în funcție.
Dintre cei 494 de candidați, doar 167 sunt femei
Pentru alegerile europarlamentare, partidele și alianțele electorale au înscris 494 de candidați, din care 167 femei (33%) și 297 bărbaţi. Comparativ, în 2019, 31% din candidați au fost femei. Trei din patru candidați independenți validați de BEC sunt bărbați.
Cele mai multe candidate au fost incluse pe listele REPER, AUR și SOS România (câte 39%), urmate de PSD+PNL (37%). Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar (în funcție de gen), adică a pus alternativ candidații bărbaţi şi femei (cel puțin în prima jumătate a listei). Alianța Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%. La nivel de partid, cele echilibrate sunt USR (12 F/11 M) și PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidații PNL au fost femei – 5 din 20.
Conform Legii 33/2007, listele de candidaţi se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, iar încălcarea acestei prevederi atrage nulitatea listei de candidaţi, constatată prin decizie a Biroului Electoral Central. La aceste alegeri nu s-a identificat nicio situație de acest fel.
La alegerile locale femeile au reprezentat 24% dintre candidați, cu aproape 2% mai mult față de anul 2020, dar și mai mult decât în 2016, când 21% dintre candidați au fost femei. Datele au fost publicate de către BEC în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor, relevând că 467 de liste depuse pentru consilii locale (3%) nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, regulă aplicabilă listelor care conțin mai mult de 2 persoane. Deși nu respectă această condiție, listele respective nu au fost declarate nule. Spre deosebire de reglementările pentru europarlamentare, la alegerile locale legea nu prevede că aceste liste sunt nule de drept. Menționăm totuși că numărul listelor înregistrate prin încălcarea legii a scăzut la aproape la jumătate comparativ cu 2020.
Doar 7 % dintre câștigătorii primăriilor sunt femei
În ceea ce privește rezultatele la alegerile locale, se poate observa o discrepanță majoră între numărul de femei și numărul de bărbați aleși în funcția de primar. Dintr-un total de 3.186 de aleși, 2.972 sunt bărbați și doar 214 femei, adică aproape 7%. În mod negativ, reprezentarea femeilor rămâne redusă. În majoritatea județelor, mai puțin de 10% dintre aleși sunt femei.
Din punct de vedere al distribuției teritoriale, județele în care au fost alese cele mai multe femei sunt Constanța (12 femei dintr-un total de 70 de primari aleși), Neamț (12 femei dintr-un total de 83 de primari aleși), Vaslui (10 femei dintr-un total de 86 de aleși) și Dolj (12 femei dintr-un total de 111 primari aleși). Județele unde au fost alese cele mai puține femei sunt Galați, Covasna, Vâlcea și Giurgiu (2 femei), Olt (1 femeie).
Procentual, județele cu cea mai bună reprezentare a femeilor sunt Constanța (17,14% femei), Neamț (14,46%), Brăila (13,64%), Vaslui (11,63%) și Alba ( 11,54%). Județele cu cea mai slabă reprezentare sunt Galați (3%), Harghita (2,9%), Vâlcea (2,24%), Olt (0,89%).
În municipiul București și în județele Ilfov și Bistrița-Năsăud nicio femeie nu a fost aleasă în funcția de primar.
Alianța Dreapta Unită și UDMR, nicio femeie în Parlamentul European
La alegerile europarlamentare doar 6 femei au obținut un mandat în Parlamentul European. Raportat la numărul total de mandate (33), procentul de femei alese este de 18,18%.
La nivel de partid, reprezentarea este și mai scăzută.
Alianța PSD-PNL: 4 mandate dintr-un total de 19;
AUR: 1 mandat dintr-un total de 6;
Alianța Dreapta Unită: 0 mandate dintr-un total de 3;
UDMR: 0 mandate dintr-un total de 2;
SOS: 1 mandat dintr-un total de 2.
De remarcat că nicio femeie din Alianța Dreapta Unită și din UDMR nu a obținut mandat în Parlamentul European, ceea ce confirmă faptul că un număr mai mare de candidate nu echivalează și cu o reprezentare politică mai bună a femeilor, întrucât pe liste femeile ocupă, în general, poziții neeligibile.
Comparativ cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European, se poate observa o scădere de la an la an a reprezentării femeilor, în 2019 fiind alese 7 femei, în 2014 – 11 femei, în 2009-12 femei, iar în 2007-12 femei.
Cum stă Sibiul la ponderea femeilor în „ocuparea” primăriilor și a Consiliului Județean
Procentual, județul Sibiu are o pondere de 9, 38 % femei în ceea ce privește câștigarea primăriilor și a Consiliului Județean. Mai exact, Sibiul a ales, în 9 iunie 2024, 5 primărițe și un președinte de Consiliu Județean.
La Primărie, în județul Sibiu patru comune sunt conduse de primărițe. Trei dintre ele își continuă mandatul (sau mandatele), iar una e la început de drum. Andreea Voicu (Racovița), din cadrul PNL, a câștigat cel de-al doilea mandat. În timp ce Maria Greavu (Loamneș) a fost aleasă pentru a șaptea oară, din partea PSD. Tot la al șaptelea mandat e și Elena Marian (Brateiu), care a candidat ca independent. Spre deosebire, Andreea Anghel a obținut, din partea ADU, primul mandat de primar, pentru comuna Turnu Roșu.
Municipiul Sibiu a mers, și de această dată, pe mâna FDGR, desemnând-o în funcția de primar pe actualul edil al municipiului, Astrid Cora Fodor. Pentru actualul primar al municipiului Sibiu, este cel de-al treilea mandat consecutiv.
De asemenea, la Consiliul Județean, Daniela Cîmpean (PNL) se află și ea la cel de-al treilea mandat consecutiv, ceea ce poate fi considerată o premieră pentru politica românească, de după 1989.
Realegerea tandemului Cora Astrid Fodor (primar reședință municipiu de județ, Sibiu) și Daniela Cîmpean (președintele Consiliului Județean Sibiu) pentru trei mandate consecutive (2016-2024) reprezintă un record în politica ultimelor trei decenii. Totodată, ambele câștigătoare ale alegerilor locale din 9 iulie a. c., ocupă, în premieră, aceste funcții publice, conducerea administrației Sibiului de după 1990.