Opoziția locuitorilor din zona străzii Bahluiului, aflată la doi pași de parcul Sub Arini, a determinat Primăria Sibiu să întoarcă în Comisia de Urbanism proiectul care viza construirea a două clădiri cu până la 6 etaje.
Drumul proiectului „PUD DEMOLARE CONSTRUCTIE EXISTENTA și CONSTRUIRE IMOBIL CU FUNCTIUNI ADMINISTRATIVE APARTINATOARE INSTITUTIILOR PUBLICE CENTRALE SAU LOCALE, FUNCTIUNI PENTRU CULTURA, FUNCTIUNI SPORTIVE, DE LOISIR REFACERE BRANSAMENTE” propus în mun. Sibiu, str. Bahluiului nr. 16, jud. Sibiu, de la Certificatul de Urbanism, care a fost emis în iunie 2019, și de la depunerea sa în consultare publică, în octombrie 2019, până la respingerea acestei documentații de către sibieni a fost lung: mai mult de doi ani, timp în care demersul a adunat 44 de sesizări diferite ale cetățenilor din zona în care este propusă noua construcție, pe lângă care au fost depuse 32 de tabele care cuprindeau 736 de semnături ale unor persoane ce și-au exprimat dezacordul pentru construirea celor două imobile.
Proiectul de pe str. Bahluiului prevede o construcție dublă, pe o suprafață de 1285 metri pătrați, care se află pe un teren de 5364 metri, aflat pe strada Bahluiului 16. Suprafața desfășurată ajunge la nu mai puțin de 11.640 metri pătrați, în timp ce spațiile verzi ar trebui să acopere 2135 metri pătrați, iar aleile pietonale și auto ar ajunge la 1850 metri pătrați. Proprietarii terenului și cei care propun construcția sunt Burprich Damian Nicolae și Burprich Damian Hannelore, împreună cu Burprich Daniel și Burprich Maria, Burprich Damian Beatrice Hannelore. Proiectantul este CON ART DECO SRL, din Șura Mare.
Potrivit Raportului de informare întocmit de Serviciul de Urbanism al Primăriei Sibiu, la finalul consultării publice, „în majoritatea cazurilor, petenții nu sunt de acord cu regimul de înălțime propus de proiect, adică S+P+6E+E retras. În plus, sibienii care au semnat sesizările sunt nemulțumiți din cauza circulației care va fi afectată de traficul generat de cele două clădiri, dar și de problemele de însorire a proprietăților învecinate. Au mai fost reclamate „mărirea numărului de locuitori și crearea unui disconfort în zonă; afectarea construcțiilor învecinate; nerespectarea prevederilor ISU”. De asemenea, locuitorii din zonă au cerut schimbarea destinațiilor în locuințe rezidențiale, din funcțiuni administrative cum este elaborat proiectul PUD. Nemulțumirile s-au mai referit și la spațiile verzi, estetica zonei și protecția mediului. Au fost foarte multe sesizări, în comparație cu cele pe care un proiect obișnuit le primește la o consultare publică. Din acest motiv, Primăria Sibiu a decis ca documentația PUD să fie depusă din nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism.
Care sunt concluziile evidențiate de raportul de informare realizat de Serviciul de Urbanism:
„Oraşul este un organism viu, aflat într-o dinamică ce răspunde solicitărilor venite dinpartea locuitorilor săi, solicitări ce au în vedere răspunsuri la provocările contemporane. Oraşultrebuie să se adapteze acestor solicitări, evoluţia să fiind marcată de nevoia de schimbare, dar şi de interesul pentru ce înseamnă istoria sa, istoric ce conferă oraşului identitatea și continuitatea.
Dezvoltarea urbană astăzi reprezintă o necesitate, demers ce presupune integrarea reperelortraditional-identitare în contemporaneitate. Identitatea unui oraş astăzi este marcată de repereistorice care stau mărturie evoluției acestuia în timp.
Încercarea de reabilitare şi de revitalizarea unor zone urbane tradiţionale reprezintă un demers obiectiv, un proces continuu prin care seîncearcă adaptarea organismului urban traditional de noile cerințe ale lumii contemporane:
- remodelare funcțională a fondului construit existent;
- integrarea unor noi clădiri sau ansambluri care îmbogățesc zona cu noi funcţiuni complementare;
- dezvoltarea urbană raportată la preocupările legale de dezvoltare durabilă și grija pentru mediul înconjurător;
- readaptarea în timp a unor zone urbane ce relevā mobilitatea spațio-funcțională şievidenţiază adaptarea acesteia la provocările contemporane.
- Zonele tradiţionale trebuie să se adapteze orașului contemporan din toate punctele de vedere,încercând să îşi păstreze identitatea”.
Sunt concluzii destul de evazive, care încearcă să împace „și capra și varza”, dar să sugereze că evoluția orașului trebuie să permită dezvoltarea de noi construcții, moderne. Presiunea publică foarte mare nu le-a permis celor de la Urbanism să ignore semnalul tras de locuitorii din zonă, astfel că decizia a fost una explicabilă, chiar dacă proiectantul a răspuns tuturor sesizărilor cu argumentația bazată pe legislație și regulamentele de urbanism locale.
„Având în vedere numărul mare de reclamații primite în perioada alocată informării și consultării publice, documentația prezentă se va redepune de către inițiator, în ședința CTATU, care va avea loc la Primăria Municipiului Sibiu, în prima joi din fiecare lună calendaristică”, transmit cei de la Urbanism în raportul lor.
Raportul de informare trebuie aprobat de Consiliul Local Sibiu, însă pașii pe care urmează să-i parcurgă în continuare proiectul ar trebui, teoretic, să ajungă din nou în consultare.
