O afacere care pare păguboasă pentru municipiul Sibiu, dar care ar putea, în cele din urmă, să aducă un profit cultural sau de altă natură orașului, a fost inițiată și va fi propusă consilierilor locali din Sibiu pentru aprobare. Este vorba despre cunoscuta Fabrică de Cultură, fostul ICMJ, care aparține celor de la Construcții SA, în care se pune în scenă monumentala piesă Faust. Suma pe care orașul ar urma să o plătească este una foarte mare și ea va genera cu siguranță critici în comunitate.
Construcții SA vrea să vândă resturile fostei întreprinderi ICMJ din strada triajului, iar cel mai bun cumpărător nu putea fi decât Teatrul Național Radu Stanca, singurul utilizator al acestori spații. Evident, TNRS nu poate cumpăra singur, ci ar trebui să o facă Primăria Sibiu, care patronează instituția culturală, așa că au început negocierile.
Un proiect de hotărâre pus pe ordinea de zi a Consiliului Local Sibiu aduce în discuție oportunitatea achiziției de către Primăria Sibiu a fostei fabrici ICMJ, din zona Triajului, pentru a o pune la dispoziția Teatrului Național Radu Stanca. Având în vedere că firma care deține „Fabrica de Cultură” și-a cerut insolvența la sfârșitul anului trecut, este evidentă că intenția de vânzare vine din partea lor.
„În urma discuțiilor cu reprezentanții firmei SC Construcții SA prin care şi au formulat intenția de a vinde, aceștia au avansat o sumă estimativă de 4.320.000 euro (pentru 3,4 ha din care 27.224 mp teren și 6.776 mp construcții, conf. anexa) însă valoarea de piață a imobilului teren și construcții va fi stabilită conform raportului de vânzare ANEVAR”, se arată în referatul pe care Primăria Sibiu l-a realizat pentru a susține proiectul de hotărâre.
Care sunt argumentele primăriei, pentru achiziția acestui obiectiv:
– achiziția „Fabricii de Cultură, va asigura desfășurarea în continuare a activităților T.N.R.S pe durata realizării construcției noului Centrul de Spectacole și Conferințe şi reprezintă un proiect cu potențial generator de venituri suplimentare din organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale şi educaționale;
– spațiul reprezintă o soluție optimă pentru repartizarea spațiilor şi componentelor structurale ale noului Centrul de Spectacole si Conferințe, respectiv:
- pentru amenajarea atelierelor şi a spațiilor de depozitare deja insuficiente, care, în prezent, se regăsesc în mai multe locații închiriate;
- pentru spațiile indoor si outdoor existente, unde TNRS își poate tine tot parcul de echipamente tehnice, precum şi echipamentele tehnice de scenotehnica și pentru decoruri/ care alegorice, din perioada FITS;
- pentru cele trei spații indoor si un spațiu outdoor, unde se vor putea susține în continuare, spectacolele invitate în FITS, având un acces foarte ușor din afara şi din centrul orașului (tren, mașină, pedestru);
Așadar, o sumă de 4,3 milioane de euro, la care se adaugă alte 2 milioane pentru amenajările necesare, va fi plătită pentru un spațiu care va fi folosit doar într-un procent redus (terenul are aproape 3 hectare, dar halele au 7.000 mp, fiind neclar dacă sunt utilizabile integral), pentru a fi folosite de TNRS temporar, până la finalizarea centrului de spectacole.
Care ar fi oportunitatea despre care vorbesc angajații primăriei în documentația cu care susțin această achiziție?
Citim mai departe: „Având în vedere faptul ca Fabrica de Cultură a devenit începând cu anul 2015 un spațiu emblemă al Sibiului și al țârii cat şi prin posibilitățile pe care le oferă acest spațiu pentru viitorul comunității sibiene: un spațiu de funcționare culturală, educațională și de cercetare, pe parcursul întregului an, se dovedește clar necesitatea existenței acestui organism vital, pentru a investi, în creație, în dezvoltare, în viziune, în educație și cercetare. Totodată, așa cum se evidențiază și in „Studiul de prefezabilitate” pentru Centrul de Spectacole și Conferințe, Fabrica de Cultură poate oferi industriilor culturale şi creative, precum şi turismului pe segmentul MICE, un argument în plus pentru a deveni mai competitive şi care să genereze atât locuri de muncă, cât şi creștere economică la nivel local și regional”. Descoperim o argumentație care pare mult prea subiectivă pentru o primărie care are nevoie de bani pentru o serie de investiții imperative în funcționarea orașului. Motivul pentru care este atât de subiectivă este dat de autorul raportului de specialitate, Teatrul Național Radu Stanca.
Ce mai spun cei de la TNRS: „Achiziția Fabricii de Cultură, este alternativă ideală și unică, în acest moment, atât pentru desfășurarea în continuarea activităților TNRS pe durata realizării construcției noului CSC, dar reprezintă şi soluția optimă pentru repartizarea spațiilor şi componentelor structurale ale noului CSC, așa cum este ea extrem de bine documentată și fundamentată în Studiul de Prefezabilitate”. Altfel spus, ar putea reprezenta o zonă de depozitare pentru diferite componente ale viitorului Centru de Spectacole.
După ce Teatrul Radu Stanca va avea un centru complet nou, modern, spațios, în locul actualei clădiri, „Fabrica de Cultură” nu va rămâne fără obiect, spune raportul de specialitate.
„Totodată în acest spațiu unic în care si după relocarea TNRS în noul sediu (CSC), se vor desfășura nu numai spectacole ci și evenimente multiculturale (workshop-uri de creație, proiecții de filme, ateliere MICROFOLIE, etc), activități dedicate atât publicului adult cat si adolescenților i copiilor, se va putea concretiza, în mod excepțional, un spațiu alternativ de creație, educație şi cercetare, unde sa se prezintă spectacole unice dar si unde sa se asigure întâlnirea directă dintre public şi artiști/creatori (actori, regizori, scenografi, artiști vizual și alți profesioniști din „ Performing Arts” etc.) de pretutindeni, alte obiective de interes public (ex. zonă conexă tren urban, zone verzi, etc).”
Cu ce bani vrea spune Primăria Sibiu că va cumpăra halele și terenul Construcții SA?
Cu bani de la Ministerul Culturii, cu credite bancare, cu bani din bugetul local și cu alte surse atrase.
Mai spune raportul că „achiziția construcției şi terenului Fabrica de Cultură este un proiect important şi un potențial generator de venituri suplimentare din organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale şi educaţionale”. Numai că analiza de eficiență arată că este necesară o sumă de circa 6,5 milioane de euro, pentru achiziție și amenajare, autorizare etc., bani care ar putea fi folosiți la construirea viitorului Centru de Spectacole și Conferințe, care sigur va pune presiune pe bugetul orașului. În schimb, veniturile pe care le-ar putea genera acest spațiu dacă ar fi extinsă activitatea culturală ce se desfășoară acolo, așa cum reiese din analiza economică, admițând că este una realistă, sunt de circa 700.000 de euro anual, din care putem scădea circa 160.000 de euro anual, costuri de întreținere. Rezultă că o amortizare a investiției va putea fi realizată abia în 12 ani, o perioadă lungă pentru orice gen de investiție.
În acest moment, cu excepția sălilor amenajate de TNRS, spațiul fostului ICMJ nu reprezintă o zonă prea salubră a orașului, fiind una dintre preferatele șobolanilor sibieni.
