Peste 376.000 de sibieni sunt așteptați, duminică, să voteze la alegerile locale, primele fără Klaus Iohannis în calitate de candidat, după 16 ani. Specialiștii cred că este momentul unei „re-desenări” a scenei politice locale, iar credibilitatea candidaților este mai importantă decât promisiunile.
Pe listele electorale din județul Sibiu sunt înscriși peste 376.000 de alegători și s-au amenajat 370 de secții de votare, 105 fiind în municipiul Sibiu. Pentru ca fiecare persoană din oraș să găsească mai ușor secția de votare la care este arondată, Primăria Sibiu a pus la dispoziție, pe site-ul propriu, o aplicație. Persoanele interesate trebuie să completeze adresa, iar aplicația le arată secția de votare de care aparțin și o localizare pe harta orașului.
În municipiul Sibiu sunt așteptați să voteze 143.867 de cetățeni care sunt în listele electorale permanente și pe cele complementare.
Prefectura Sibiu a tipărit peste 1,2 milioane de buletine de vot, fiind cosumate 34 de tone de hârtie.
Pentru buna desfășurare a scrutinului sunt puse le dispoziție 1.850 de ștampile cu mentiunea „votat”, și câteva sute de tușiere. În plus, există 368.625 de autocolante pentru cărțile de identitate. Peste 4.100 de persoane sunt implicate în procesul electoral – membrii ai secțiilor de votare, operatori de calculator, președinți ai secțiilor de votare și locțiitori, dar și membrii ai birourilor electorale.
La aceștia se adaugă personalul de pază – aproape 500 de polițiști, dar și jandarmi.
Bugetul alocat pentru organizarea alegerilor locale este de aproximativ 4 milioane de lei, 660.000 de lei fiind prevăzuţi pentru cheltuieli materiale (buletine de vot, ştampile, cheltuieli tehnice), iar 3.341.000 lei, pentru cheltuieli de personal.
Primăria Sibiu, principala miză a alegerilor
Cea mai importantă luptă electorală este cea din municipiul Sibiu. Pentru prima dată după 16 ani, Klaus Iohannis nu mai figurează pe lista de candidați pentru funcția de primar al Sibiului, așa că lupta este considerată deschisă, nu numai de către toate partidele, dar și de către candidați independenți.
Lectorul universitar Bogdan Gheorghiţă, profesor de marketing politic în cadrul Departamentului de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate, din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, spune că absența lui Klaus Iohannis din aceste alegeri aduce o „re-desenare” a scenei politice locale.
”Primele alegeri fără Klaus Iohannis în calitate de candidat la Sibiu aduc o ”re-desenare” a scenei politice locale. Vom vedea în ce măsură publicul va opta pentru un candidat sau altul, funcție de proiectele propuse dar, mai ales, de credibilitatea pe care o are un candidat. În final, aceasta este alegerea pe care o fac astăzi, în România, mulți dintre alegători. Aceasta mai ales datorită faptului că, de prea multe ori, politicienii au promis, iar alegătorii au acceptat promisiunile chiar și atunci când acestea nu erau rezonabile. Prin urmare alegătorii au început să devină mai atenți, conform principiului: cine s-a ars cu ciorbă, suflă și în iaurt. Din această cauză, miza pare azi mai degrabă credibilitatea unui candidat, mai mult decât promisiunile pe care le face. Cel mai probabil, primarul ales duminică, va fi candidatul care a reușit să convingă sibienii că poate pune în aplicare proiectele propuse”, a declarat Bogdan Gheorghiță.
Fără Klaus Iohannis, miza alegerilor din municipiul Sibiu este mare. Bogdan Gheorghiță spune că absența acestuia, dar și modificările legislative, au încurajat apariția mai multor candidați pentru funcția de primar al Sibiului.
”Întodeauna alegerile au o miză reală. Chiar și atunci când unul dintre candidați are un avantaj important în fața celorlalți, cum s-a întâmplat și la Sibiu de multe ori, chiar și atunci miza există. E important scorul, e importantă participarea, e importantă diferența față de următorul clasat. Observăm apariția unor candidați independenți, o tendință care pare să existe și în alte județe. Dar acest lucru este mai degrabă un efect al prevederilor legislative electorale. Reducerea costurilor și posibilitatea decontării acestora în anumite condiții au deschis cumva scena politică pentru actori pentru care accesul era mai greoi până acum”, a mai spus Bogdan Gheorghiță.
11 candidați încearcă să ia locul rămas vacant la Primăria Sibiu, după ce Klaus Iohannis a devenit președintele României. Cei 11 sunt: Răzvan Pop (PNL), Ovidiu Sitterli (PSD), Marius Popescu (ALDE), Daniel Galan (UNPR), Gabriel Pițu (PSRO), Ioan Gligor (PMP), Eugenia Florescu (PRU), Ovidiu Zeicu (PPU), Astrid Fodor (FDGR), Alexandrina Matei și Ioan Ștefan Zară, candidați independenți.
Klaus IOhannis a devenit prsedintele Romaniei in timpul celui de-al patrulea mandat de primar al municipiului Sibiu.
Publicitate
