Profitul Direcţiei Silvice Sibiu a crescut constant şi continuu

La Sibiu, suprafaţa fondului forestier este în creştere, nu avem probleme cu tăierile ilegale de copaci, iar conducerea le cere pădurarilor exigenţă maximă. Alte veşti bune despre pădurile din judeţul Sibiu şi poziţia Direcţiei Silvice Sibiu faţă de proiectul rezidenţial din Dumbrava Sibiului, aflăm dintr-un interviu cu Ilie Troancă, directorul instituţiei. „Legislaţia actuală nu permite reducerea fondului forestier” Reporter: Ce suprafaţă împădurită are judeţul Sibiu faţă de acum 20 de ani? Ce procent reprezintă pădurile din suprafaţa judeţului? Ilie Troancă: Suprafaţa fondului forestier este de 185. 044 hectare şi reprezintă 34,1% din suprafaţa judeţului. Faţă de 1989, suprafaţa s-a mărit cu 1.255 de hectare, iar această creştere provine din împădurirea terenurilor degradate şi preluate de la agricultură de către Direcţia Silvică. Rep.: Sunt cunoscute de sibieni proiecte ca ştrandul Aqua Park, cartierul rezidenţial din Pădurea Dumbrava, cariera de argilă de pe Dealul Guşteriţei sau cariera de piatră de la Cisnădie, care aveau în vedere tăierea a hectare de copaci sau chiar distrugerea unor zone protejate. Care este politica Direcţiei Silvice faţă de aceste proiecte care reduc fondul silvic al judeţului Sibiului? I.T.: Afirmaţia „că reduc fondul forestier al Sibiului” nu este exactă. Suprafeţele respective nu fac parte din fondul forestier. Oricum, şi dacă ar face parte din acest fond, legislaţia actuală nu permite reducerea fondului forestier. Oricine doreşte să scoată o suprafaţă din fondul forestier, trebuie să dea în compensaţie o suprafaţă de minim trei ori mai mare, pe care ulterior plantăm puieţi. Rep.: Cât de grave sunt tăierile ilegale în judeţul Sibiu? Cu cine aveţi probleme? I.T.: La suprafeţele administrate de Direcţia Silvică Sibiu nu avem probleme grave cu tăierile ilegale. Pe 2010 prejudiciile au fost de 1,11 lei/hectar pentru pădurile de stat şi 1,13 lei/hectar pentru pădurile altor proprietari, dar pe care tot noi le administrăm. Comparativ cu restul ţării unde media prejudiciilor este de aproximativ 5 lei/hectar, suntem mult sub acestă medie. Prejudiciile provin din tăierile de lemn de foc din perioada de toamnă, de populaţia din mediul rural. Cam de aici provin prejudiciile, dar oricum lemnul de foc este un lemn mărunt şi nu are o valoare economică mare. Rep.: Cunoaşteţi cazuri de angajaţi care permit tăieri ilegale (de exemplu, pădurari care nu marchează lemnul tăiat şi primesc ciubucuri)? Îi controlaţi sau îi verificaţi în vreun fel? I.T.: Încontinuu facem verificări. Avem şi obligaţia să facem minim două inspecţii de fond pe an în toate pădurile pe care le administrăm. Iar ori de câte ori este nevoie, facem inspecţii parţiale. Nu ştiu dacă a fost intenţionat sau nu, dar am avut probleme cu pădurari care au permis tăieri ilegale printr-o exigenţă mai mică. Sper că au înţeles că nu este cazul să se complice în astfel de fapte. Am şi destituit din funcţie un angajat care a avut o condamnare, iar pe altul pentru că a permis un prejudiciu prea mare. Am şi sancţionat, mutând un angajat de pe postul de pădurar pe cel de drumar. Trebuie să iau deciziile aici, în interiorul instituţiei, ele nu o să fie luate în altă parte. „Dacă nu avem în proprietate terenurile degradate, nu putem să împădurim” Rep.: Care este situaţia defrişărilor de pe Valea Căprăreţului din judeţul Sibiu, una dintre cele mai frumoase zone împădurite din România? Cu toţii ne amintim că, în anul 2009, această zonă aflată în proprietatea unui ocol silvic privat, era distrusă. I.T.: Dacă ştiţi că este în administrarea unui ocol silvic privat, vă rog să-i întrebaţi pe ei, pentru că ocoalele private nu sunt subordonate Direcţiei Silvice. Vreau să reţineţi că Valea Căprăreţului, deşi se află în judeţul Sibiu, este administrată de un ocol privat din judeţul Vâlcea. Rep.: Câte ocoale silvice private există în judeţul Sibiu? Exploatările forestiere pe care aceste ocoale le fac au în vedere şi protecţia mediului sau doar profitul? I.T.: În judeţul Sibiu sunt opt ocoale private şi vreau să cred că exploatarea şi administrarea pădurilor se face cu aceeaşi exigenţă ca şi la Direcţia Silvică, adică se respectă amenajamentele silvice şi anume tăierile, îngrijirea şi administratia fondului forestier, care ulterior asigură şi protecţia mediului. Rep.: Care este profitul Direcţiei Silvice a judeţului Sibiu, comparativ cu alţi ani? A scăzut sau a crescut? De ce? I.T.: În ultimii ani, profitul Direcţiei Silvice Sibiu a crescut constant şi continuu. Nu pot să zic că am fost afecţaţi de criză în condiţiile în care a crescut şi cifra de afaceri şi profitul. Rep.: Ce zone ale Sibiului au nevoie să fie împădurite? Câte hectare se împăduresc anual în judeţul Sibiu? I.T.: Din suprafaţa fondului forestier nu rămâne nimic neîmpădurit. Nimic din ce tăiem nu rămâne gol de la un an la altul. În schimb, există zone deficitare şi cu terenuri degradate în Podişul Secaşelor, zona Copşa Mică, ªeica Mică şi ªoroştin. Pe an împădurim în jur de 200-250 de hectare din ce aparţine Direcţiei Silvice. Nu am date despre ocoalele private. Zilele trecute am preluat din Axente Sever un teren de 73 de hectare şi probabil în toamnă sau în primăvară o să-l împădurim. Dacă vă referiţi la extinderea fondului forestier, aceasta nu stă în putinţa noastră. Dacă nu avem în proprietate terenurile degradate nu putem să împădurim, decizia aparţine proprietarilor. Deşi nu avem o zonă în Sibiu care să fie expusă la alunecări de teren, unui teren care nu produce e normal să-i dai o anumită utilitate. Totuşi am preluat teren de la Agenţia Domenilor Statului şi acesta e dispusă să ne mai dea teren în continuare. Ioana Mălău