Bugetarii sibieni, asemeni celor din instituțiile publice naționale, trec printr-o adevărată psihoză, așteptând „apocalipsa”. Indiferent că lucrează în instituțiile deconcentrate, în cele locale, Consiliul Județean sau în instituțiile aflate în subordinea acestor entități, funcționarii se așteaptă de la o zi la alta ca veniturile lor să scadă drastic sau chiar să fie dați afară din serviciu.
În aceste zile, nervozitatea, frustrarea și „nedreptatea socială” a unora dintre funcționari este la ea acasă. Mai mult sau mai puțin meritat. Bineînțeles, se ascund în fața sibienilor care vin cu diferite probleme la ghișee, pentru a nu izbucni și mai tare. Peste tot, mai ales în Consiliul Județean și în instituțiile publice deconcentrate se fac analize bugetare pentru salarii și tăierea sporurilor, se identifică reducerea cheltuielilor, în unele cazuri existând chiar amenințarea pierderii locului de muncă, și se încearcă atragerea unor noi surse de venit pentru acoperirea salariilor până în septembrie sau chiar sfârșitul anului, înaintea valului care va veni de la Guvern.
Toate acestea din cauză că în acest an județul Sibiu a primit mai puțini bani de la Guvern, chiar dacă suntem un județ cu una dintre cele mai mari contribuții la bugetul consolidat de stat, în Top 6. Și până acum am pierdut de la stat, anual, sume importante la împărțirea bugetului, însă se pare că în acest an s-a atins punctul maxim de criză. Parcă niciodată, după 2000, Sibiul nu s-a aflat într-o asemenea situație, exceptând crizele economice din 2010 și 2014 sau pandemia de coronavirus.
Extrapolând, situația economică a României se află în degringoladă și ne afectează și pe noi, sibienii, deoarece depindem de București. În 35 de ani, nu s-a făcut o descentralizare economică, financiară și adminstrativă reală. Deși suntem un județ dezvoltat economic, decontăm aceeași notă de plată cu celelalte județe din România. Noroc că mai putem compensa din puținul pe care îl primim de la Guvern, cu venituri proprii și chiar cu profesionalism în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. În plus, facem parte din regiunea Centru, una dintre cele mai stabile și dezvoltate economic din țară.
Care va fi impactul imediat al acestor tăieri de salarii și eventuale disponibilizări vom vedea după 1 august sau la începutul toamnei. În plus, situația poate deveni și mai gravă de la 1 ianuarie 2026, când se vor aplica noi măsuri de austeritate. Dar pe ansamblu, toți sibienii vom avea de suferit, atât cei care lucrează în privat, cât și fac parte din sistemul bugetar sibian. Primele măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan parcă vin să întărească și mai mult temerile.
Iată care ar fi primele măsuri de austeritate ce vor fi aplicate după 1 august. TVA-ul crește de la 1 august, atât cota generală, cât și celelalte cote, inclusiv pentru medicamente și alimente. Tot de atunci sunt majorate accizele la carburanți, alcool și țigări, este aplicat CASS la pensiile de peste 3.000 de lei (acum sunt șase milioane de contribuitori și 16 milioane de beneficiari) și se dublează impozitul pentru bănci. Alte măsuri concrete sunt creșterea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%; creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11% (în această categorie se regăsesc alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică, dar și Horeca); taxe suplimentare pe profiturile băncilor și suprataxă pe toate câștigurile din jocurile de noroc, ce ar aduce un plus de 30% la bugetul statului.
În ceea ce privește bugetarii din ministere, se analizează tăierea sporurile în cascadă, deoarece sunt ministere cu sporuri de 50%. Cert este că prețurile de tot felul vor exploda, ratele la bănci vor crește, astfel că viața va deveni mult mai scumpă decât până acum. Asta doar din cauza politicienilor care și-au bătut joc de populație, creând un sistem absolut insuportabil.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
