Paul Anghel
Realitatea noastră locală este acum, mai mult ca niciodată, influențată nu doar de decidenții naționali sau locali, cât mai ales de efectele tensiunilor politice si economice internaționale. Contextul politic și economic global actual, dominat de o politică comercială a SUA tot mai imprevizibilă și agresivă, ne împinge pe toți spre o perioadă de analiză și introspecție obligatorie.
Pentru locuitorii orașului nostru, Zona Industrială Vest nu este doar un nume pe o hartă, ci motorul care ne ține orașul viu, influențează și dă tonul economiei locale, influențează în mod decisiv stabilitatea pieței muncii din zonă și are un impact social semnificativ. Însă, ca urmare a transformărilor globale din industria auto și nu numai, acest motor trece astăzi printr-o etapă dură de ajustare și reajustare la noile realități cotidiene.
Zona Industrială Vest a Sibiului rămâne un colos la nivel național, dar unul care trebuie să învețe să fie mai agil și adaptabil
Dacă analizăm puțin cifra de afaceri, Zona Industrială Vest a Sibiului rămâne un colos la nivel național, dar unul care trebuie să învețe să fie mai agil și adaptabil. În prezent, cifra de afaceri cumulată a companiilor din ZIV se situează în jurul valorii de 2,7 miliarde de euro.
Deși la prima vedere pare o cifră impresionantă, dacă o comparăm cu anul 2024, observăm o stagnare reală (ajustată cu inflația) și remarcăm o presiune constantă asupra marjelor de profit, cauzată printre altele, de tarifele vamale impuse de SUA, care au scumpit componentele industriei de profil europene pe piața americană, de inflația din domeniul energetic, de deciziile administrației naționale și locale etc.
În context național, Sibiul ocupă o poziție interesantă în comparație cu ceilalți poli de dezvoltare. Putem afirma că suntem plasați în eșalonul trei ca volum total al PIB-ului, după București și grupul Cluj-Timișoara, dar ne batem de la egal la egal cu ei la capitolul eficiență.
În timp ce Clujul a pariat aproape totul pe servicii și IT, iar Timișoara pe volume logistice masive, Sibiul a rămas ancorat în producția de înaltă precizie. Această specializare ne oferă o reziliență aparte: suntem mai greu de înlocuit decât un simplu centru de asamblare, dar și mai expuși la crizele din automotive decât un hub diversificat de servicii.
Cum va reuși modelul Sibiu să se metamorfozeze pentru a supraviețui acestui val de incertitudine fără a-și pierde identitatea?
Povestea succesului economic al Sibiului din ultimele decenii a fost scrisă sub semnul unei stabilități previzibile, însă anul 2026 ne obligă să schimbăm radical abordarea. Zona Industrială Vest nu mai este astăzi doar o aglomerare de hale moderne și birouri de sticlă, ci a devenit un barometru sensibil al rezilienței europene.
În prezent, motorul care a propulsat județul în elita prosperității naționale se află la intersecția a trei forțe globale care rescriu regulile jocului: ascensiunea tehnologică agresivă a Chinei, amenințarea cronică a războiului de la granița cu Ucraina și politicile comerciale imprevizibile ale Washingtonului.
Întrebarea care ar trebui să stea pe buzele tuturor antreprenorilor și decidenților locali este cum va reuși modelul Sibiu să se metamorfozeze pentru a supraviețui acestui val de incertitudine fără a-și pierde identitatea.
Factorul China
Sibiul a încetat de mult să fie o insulă izolată, orice decizie luată în Biroul Oval sau în Marea Sală a Poporului din Beijing având ecou imediat pe Calea Șurii Mici. Factorul China reprezintă, poate, cea mai importanta provocare a prezentului. Beijingul a depășit etapa în care era doar fabrica ieftină a lumii, devenind un lider incontestabil în vehicule electrice și componente electronice de înaltă tehnologie. Subvențiile masive ale statului chinez permit producătorilor asiatici să livreze tehnologie similară celei concepute în fabricile sibiene, dar la prețuri cu mult sub costurile de producție europene.
Companiile de referință din zona noastră, precum Marquardt sau diviziile de software ale Aumovio (fostul Continental), au înțeles că bătălia nu se mai dă pe volume, ci pe proprietate intelectuală. Sibiul a ales să riposteze transformându-se într-un hub de securitate cibernetică industrială, unde standardele europene de siguranță oferă încă un avantaj strategic pe care produsele asiatice, adesea privite cu suspiciune, nu îl pot egala.
Războiul din Ucraina
În același timp, războiul din Ucraina, intrat deja în al patrulea an de conflict de uzură, continuă să umbrească perspectivele de investiții pe termen lung. Deși proximitatea față de graniță a accelerat investițiile în infrastructura rutieră, transformând Sibiul într-un nod critic pe harta transporturilor către Est, costurile colaterale sunt imense. Instabilitatea rutelor de aprovizionare și necesitatea de a înlocui materiile prime care tranzitau zona de conflict au crescut costurile operaționale ale fabricilor sibiene cu procente cu două cifre.
Mai mult, prezența constantă a riscului geopolitic la frontieră a făcut ca marile corporații să devină mult mai prudente în a aproba extinderi de capacitate, preferând să investească masiv în digitalizarea facilităților existente pentru a extrage eficiență maximă din fiecare metru pătrat deja construit.
Sibiul devine un oraș al specialiștilor
Piața muncii din Sibiu reflectă cel mai bine aceste transformări profunde, traversând în prezent o criza profundă de identitate. Asistăm la o schimbare de paradigmă: nu mai avem nevoie de „brațe de muncă”, ci de „creiere pentru automatizare”. Statisticile locale arată că, deși rata șomajului rămâne sub 1,5%, cererea pentru operatori manuali a scăzut cu aproape 18% în ultimii doi ani, fiind înlocuită de o vânătoare acerbă pentru ingineri de sistem și specialiști în mentenanță robotică.
Salariul mediu net în industria de vârf a Sibiului a atins pragul de 5.400 RON, depășind media națională, dar această creștere pune presiune pe profitabilitatea firmelor mici, furnizori locali care se luptă să țină pasul cu grila de salarizare a giganților. Sibiul devine un oraș al specialiștilor, ceea ce este bine pentru prestigiu, dar riscant pentru echilibrul social dacă nu reușim să recalificăm rapid forța de muncă disponibilă care oricum se afla sub o presiune constanta generată de costul ridicat al vieții într-un oraș care tinde să devină prohibitiv pentru tinerii aflați la început de carieră.
Această presiune a născut un răspuns instituțional fără precedent în România, cunoscut sub numele de „Triunghiul de Aur” al Sibiului. Colaborarea dintre Administrația Locală, Universitatea „Lucian Blaga” și mediul privat a materializat proiectul Campusului Dual PRODUAL. Această instituție nu este doar o școală tehnică modernă, ci o unitate de reparații structurale pentru piața muncii. Aici se formează prima generație de tehnicieni hibrizi, tineri care nu doar asamblează piese, ci gestionează sisteme digitale complexe.
Este răspunsul Sibiului la amenințarea robotizării: în loc să ne temem că mașinile vor înlocui oamenii, îi învățăm pe oameni să fie stăpânii acestor mașini. Această investiție în capitalul uman este singura ancoră reală care poate împiedica delocalizarea marilor fabrici către regiuni cu forță de muncă mai ieftină.
Dacă privim spre orizontul anului 2030, direcția este clară: diversificare sau declin
Estimările arată că ponderea sectorului auto în cifra de afaceri a Zonei Industriale Vest va trebui să scadă de la 85% cât este în prezent la sub 65%, restul fiind acoperit de noi nișe precum tehnologiile medicale (MedTech) sau electronica industrială.
Piața muncii va continua să se polarizeze. Până în 2030, se estimează că 40% din task-urile curente din fabricile sibiene vor fi complet automatizate, ceea ce înseamnă că marea provocare nu va fi crearea de locuri de muncă, ci transformarea celor existente.
Campusul Dual PRODUAL, care va deveni pe deplin operațional anul acesta, este pilonul pe care ne vom putea baza pentru a pregăti acești „tehnicieni ai viitorului” care să poată lucra cot la cot cu roboții și inteligența artificială.
Este capabil Sibiul să facă față? Cred că da, dar cu condiția să nu ne culcăm pe o ureche.
Ajustarea și reconfigurarea nu sunt procese opționale, ci vitale
Trebuie să folosim avantajele noastre — stabilitatea culturală (integrata in contextul socio-economic european), spiritul antreprenorial local și suportul universitar — pentru a ne asigura că Sibiul rămâne o fortăreață industrială.
Viitorul nostru nu se mai scrie doar în numărul de piese produse, ci în capacitatea noastră de a inova și de a ne proteja economia de șocurile externe. Sibiul nu trebuie să fie doar locul unde se asamblează viitorul altora, ci locul unde acest viitor este gândit și protejat.
Ajustarea de acum este prețul pe care îl plătim pentru a rămâne relevanți în 2030.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
